Mașina de criptat Enigma a fost un cifru diabolic care a necesitat un efort extraordinar de decriptare pentru Alan Turing și colegii săi. Cu toate acestea, experții spun că s-ar fi prăbușit în fața calculatoarelor moderne, potrivit The Guardian.
În timp ce experții polonezi au spart primele versiuni ale codului Enigma în anii 1930 și au construit mașini anti-Enigma, îmbunătățirile ulterioare ale securității de către germani au însemnat că Turing a trebuit să dezvolte noi mașini, sau „Bombes”, pentru a-și ajuta echipa de spărgători de coduri să descifreze mesajele inamice. Până în 1943, mașinile puteau descifra două mesaje în fiecare minut, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Cu toate acestea, deși cursa pentru spargerea codului Enigma a devenit celebră, fiind creditată cu scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu până la doi ani și generând diverse filme de la Hollywood, experții spun că spargerea codului ar fi o chestiune banală astăzi.
„Enigma nu ar rezista în fața calculatoarelor și statisticilor moderne”, a declarat Michael Wooldridge, profesor de informatică și expert în inteligență artificială (AI) la Universitatea din Oxford.
Dispozitivul Enigma utilizat de puterile Axei era o mașină electromecanică care semăna cu o mașină de scris, cu trei rotoare care aveau fiecare 26 de poziții posibile, un reflector care trimitea semnalul înapoi prin rotoare și un plugboard care schimba perechile de litere.
Configurația sa însemna că, chiar dacă aceeași tastă era apăsată de două ori, de fiecare dată era produsă o literă diferită. Mai mult, setările inițiale erau schimbate la fiecare 24 de ore.
„În esență, dispozitivele Enigma și-au obținut puterea deoarece numărul de moduri posibile în care un mesaj putea fi criptat era astronomic de mare. Mult, mult prea mare pentru ca un om să poată verifica exhaustiv”, a declarat Wooldridge, adăugând că "bombele" erau computere mecanice rudimentare, cu cabluri, care căutau printre un număr enorm de alternative posibile pentru decriptarea mesajelor naziste.
Dr. Mustafa A Mustafa, lector superior în domeniul securității software la Universitatea din Manchester, a adăugat că succesul lui Turing și al colegilor săi a fost faptul că Enigma avea o serie de puncte slabe.
„A fost un atac de forță brută, încercând toate combinațiile diferite. Dar cu aceste slăbiciuni ale Enigma, au reușit să facă asta. Au reușit să automatizeze acest proces suficient de rapid pentru a putea sparge codul”, a spus el.
Astăzi, însă, procesul ar fi mult mai puțin anevoios, nu în ultimul rând datorită unei tehnologii pe care Turing însuși a inițiat-o: IA.
„Ar fi simplu să recreăm logica bombelor într-un program convențional”, a spus Wooldridge, menționând că modelul AI ChatGPT a fost capabil să facă acest lucru. „Apoi, cu viteza calculatoarelor moderne, munca laborioasă a bombelor ar fi făcută în foarte scurt timp”.
Wooldridge a adăugat că o serie de tehnici statistice și computaționale moderne ar putea fi, de asemenea, implementate. „Iar puterea centrelor de date moderne este greu de imaginat”, a spus el, menționând că puterea de calcul modernă l-ar fi uimit pe Turing. „Enigma nu ar fi fost nici pe departe un egal pentru acestea”, a spus el.
Folosind o abordare ușor diferită - despre care Wooldridge a sugerat că ar putea fi mai lentă - cercetătorii au folosit anterior un sistem AI antrenat să recunoască limba germană folosind basmele lui Grimm, împreună cu 2.000 de servere virtuale, pentru a sparge un mesaj codat în 13 minute.
