Microsoft dezvăluie că oamenii folosesc cel mai mult inteligența artificială pentru scriere și muncă intelectuală.
Oferă însă o oarecare liniște pentru așa-zișii angajați „cu guler alb” (din birouri, profesii liberale).
Locurile lor de muncă s-ar putea doar schimba, în loc să dispară complet, conform The Register.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat peste 200.000 de interacțiuni anonimizate cu Copilot, asistentul de căutare cu inteligență artificială pe care l-a dezvoltat pentru motorul său de căutare Bing și browser-ul Edge. Acesta rezumă rezultatele căutării și oferă răspunsuri directe, în locul listelor de pagini web – ceea ce face și mult mai popularul motor de căutare Google Search prin funcție sa AI Overviews.
Studiul făcut de Microsoft vine în condițiile în care tot mai multe voci din Silicon Valley, dar și alte sectoare economice, au avertizat că în viitorul deloc îndepărtat vom asista la o dispariție pe scară largă a locurilor de muncă din birouri din cauza automatizării lor de către sisteme de A.I., scrie Hotnews.ro
Cercetătorii de la Microsoft s-au concentrat pe măsurarea aplicabilității inteligenței artificiale generative în activități de muncă obișnuite, precum „Obținerea de informații”, „Comunicarea cu persoane din afara organizației” și „Interacțiunea cu publicul sau lucrul direct cu acesta”. Apoi au corelat aceste date cu ocupații specifice.
În general, au constatat că răspunsurile oferite de Bing Copilot sunt mai relevante pentru ocupațiile care necesită cel puțin o diplomă de licență. Iar ele sunt cel mai puțin aplicabile în domeniile de sprijin în sănătate și în locurile de muncă ce implică muncă fizică, precum agricultura sau construcțiile.
Studiul realizat la Microsoft avertizează împotriva unor „concluzii tentante”
Proiectul, descris într-un articol preliminar intitulat „Working with AI: Measuring the Occupational Implications of Generative AI” (Lucrând cu AI: Măsurarea implicațiilor ocupaționale ale inteligenței artificiale generative), nu a încercat totuși să răspundă la întrebarea cum ar putea influența A.I. salariile sau pierderea locurilor de muncă.
„Este tentant să concluzionăm că ocupațiile care se suprapun mult cu activitățile realizate de A.I. vor fi automatizate și, prin urmare, vor suferi pierderi de locuri de muncă sau reduceri salariale, iar cele în care A.I. asistă activitatea vor fi augmentate și vor duce la creșteri salariale”, au scris autorii cercetării. „Aceasta ar fi o greșeală, deoarece datele noastre nu includ impactul economic ulterior al noilor tehnologii, care este foarte greu de anticipat și adesea contraintuitiv”, mai spun ei.
Ca exemplu, ei menționează un studiu din 2015 care arăta cum bancomatele au dus de fapt la creșterea numărului de sucursale bancare și a angajaților casieri, care s-au reorientat spre construirea relațiilor cu clienții. Mai simplu spus, locurile de muncă s-au schimbat datorită tehnologiei, nu au fost înlocuite cu totul.
Studiul a vrut să indentifice locurile de muncă în care A.I. poate fi folosită productiv
„Studiul nostru explorează ce categorii ocupaționale pot folosi productiv chatboții A.I.”, a declarat Kiran Tomlinson, cercetător principal la Microsoft, pentru site-ul tech The Register.
Cercetarea „introduce un scor de aplicabilitate A.I. care măsoară suprapunerea dintre capacitățile A.I. și sarcinile de muncă, evidențiind unde A.I. ar putea schimba modul de lucru, nu unde ar înlocui sau elimina locuri de muncă”, a explicat acesta.
„Cercetarea noastră arată că A.I. sprijină multe sarcini, în special cele legate de cercetare, redactare și comunicare, dar nu indică faptul că poate realiza integral vreo ocupație de sine stătătoare. Pe măsură ce adoptarea A.I. se accelerează, este important să continuăm să studiem și să înțelegem mai bine impactul său social și economic”.
Locurile de muncă în care A.I. are în prezent cea mai mare aplicabilitate:
- Interpreți și traducători;
- Istorici;
- Însoțitori ai pasagerilor (în transport);
- Reprezentanți de vânzări pentru servicii;
- Scriitori și autori;
- Reprezentanți de relații cu clienții;
- Programatori CNC pentru utilaje;
- Operatori telefonici;
- Agenți de bilete și funcționari de turism;
- Prezentatori de radio și DJ.
Cele zece ocupații cel mai puțin expuse A.I. sunt:
- Operatori de utilaje pentru exploatarea forestieră;
- Operatori de ambarcațiuni cu motor;
- Infirmieri (asistenți de îngrijire);
- Șlefuitori și finisori de pardoseli;
- Operatori de mașinării de bătut stâlpi și piloni;
- Operatori de echipamente pentru montare și întreținere căi ferate;
- Turnători și formatori de matrițe pentru fontă;
- Operatori de stații și sisteme de tratare a apei;
- Responsabili de poduri și ecluze;
- Operatori de drage.
O observație importantă
Cercetătorii spun că rezultatele lor nu înseamnă că A.I. va putea realiza toate sarcinile așteptate din partea unei ocupații date.
„Există cu siguranță ocupații pentru care multe – poate chiar majoritatea – activităților de muncă au o oarecare suprapunere cu capacitățile demonstrate de A.I.”, spun ei. „Dar chiar și atunci când există această suprapunere, rata de finalizare a sarcinilor nu este de 100%, iar impactul este de obicei moderat”, mai afirmă autorii studiului.
Ca o observație importantă, cercetătorii recunosc că faptul că au folosit Bing Copilot ca punct de referință ar putea influența concluziile lor. „Prevalența relativ ridicată a activităților de colectare de informații ar putea fi datorată conexiunii Copilot cu motorul de căutare Bing la momentul în care au fost colectate datele noastre,” notează ei.
De exemplu, studiile despre conversațiile purtate cu modelul Claude al companiei Anthropic arată o orientare mai mare spre sarcini informatice și matematice.
