Banca Națională a României va menține neschimbate dobânzile la ședința de politică monetară de astăzi, anticipează economiștii băncilor. Prudența este cuvântul cheie pentru BNR în această perioadă, cred analiștii, în condițiile multiplelor riscuri politice și fiscale.
BNR are o ședință cheie în această vineri, chiar înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale. Dacă analiștii se așteaptă într-un larg consens ca decizia să fie ca dobânzile să rămână nemodificate – deci nicio știre de aici -, de la banca centrală sunt așteptate comentarii privind riscurile care s-au întețit în această perioadă.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
„Ne așteptăm la un comunicat de presă care va continua să evidențieze atât riscurile interne, cât și pe cele externe, cu un accent probabil mai mare pe provocările interne în comparație cu declarația anterioară”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
La ultima ședință, când BNR a menținut rate cheie la 6,5% pe an (nivel la care se află din august 2024), banca a subliniat că inflația va evolua peste așteptări în perioada următoare, dar și că riscurile la adresa stabilității cursului de schimb sunt în creștere. Alte avertismente au vizat, ca de obicei în ultimii ani, situația fiscală precară – deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB anul trecut, nivel similar celui înregistrat în timpul recesiunii din 2009 sau a crizei COVID-19 din 2020.
Incertitudinea mult mai mare, venită în special dinspre reforma fiscală, domină perspectivele pe termen scurt, arată analiștii ING.
„Politica fiscală continuă să fie principala preocupare”, arată ING.
Creșterea economică secvențială (trimestru/trimestru) a fost zero în primele trei luni din acest an și dinamica anuală s-a comprimat la 0,2%.
„Cifrele slabe privind creșterea economică și poziția politicii monetare a BCE și a țărilor similare ar putea fi argumente pentru cei care favorizează o politică monetară mai laxă în următoarele întâlniri”, consideră Vlad Ioniță, analist la BCR.
BCR anticipează o reducere cu 1 punct procentual al ratei cheie în Polonia în următorul an, ceea ce va pune presiune și pe BNR să reducă ratele. Însă această evoluție este contrabalansată de celelalte riscuri existente.
„Îngrijorările fiscale, creșterea vulnerabilității cursului de schimb, ca urmare a primei mai mari de risc și a riscurilor privind riscul suveran, precum și riscurile ridicate și mai ales în creștere pentru prognoza de inflație ar putea în cele din urmă să favorizeze o poziție mai restrictivă a politicii monetare”, consideră Vlad Ioniță.
Calculul piețelor este complicat de situația politică. Fără guvern și fără o structură de guvernare clară, incertitudinea s-ar putea prelungi, consideră economiștii ING.
„Posibilitatea unor negocieri lungi pentru un nou guvern reprezintă un risc, mai ales că timpul este esențial, având în vedere evaluarea Comisiei Europene de la începutul lunii iunie a progreselor România în ceea ce privește deficitul bugetar. De aici provin noi niveluri de risc privind intrările de fonduri UE și ratingul suveran, care afectează atât creșterea, cât și stabilitatea financiară, dacă se materializează”, arată Tătaru și Posea.
BCR a analizat comunicatele de presă ale BNR cu ajutorul unui instrument AI (inspirat din modelul utilizat pentru analiza comunicatelor Fed) și a ajuns la concluzia că semnalele de la ultimele întâlniri de politică monetară au fost favorabile unei poziții mai restrictive, cea din aprilie fiind și mai restrictivă, ca urmare a îngrijorărilor legate de inflație, politică fiscală și geopolitică.
Rata inflației a fost la 4,9% în aprilie, fiind înțepenită în jurul valorii de 5% în ultimul an, practic. BNR anticipa o scădere a inflației la 4,6% în martie și apoi o creștere la 5,3% în iunie, pe fondul unui efect de bază.
„(...) atât riscurile în creștere, cât și cele în scădere la adresa inflației provin din pachetul fiscal anticipat și din forma finală a măsurilor”, avertizează economiștii ING.
ING subliniază că politica monetară s-a înăsprit în mod real în ultimele săptămâni, pe fondul creșterii cursului euro și a ratelor interbancare cu peste 1 punct procentual.
Erste estimează că BNR a cheltuit 6 miliarde de euro din rezervă pentru a atenua deprecierea leului.
„Deși o oarecare inversare a tendinței este încă posibilă în următoarele zile, revenirea la un surplus confortabil de lichiditate pe piața interbancară pare o perspectivă mai îndepărtată”, arată ING.
BCR vede în continuare trei reduceri de câte 0,25 puncte procentuale ale ratei cheie în acest an, prima în august, în funcție de evoluțiile fiscale și politice.
ING se așteaptă la o scădere de 0,5 pp a dobânzilor în acest an, cu prima tăiere în octombrie, însă subliniază că există riscuri ca tăierile să fie amânate pentru 2026.
