România a fost neserioasă atunci când a stabilit ținte foarte ambițioase pentru aderarea la zona euro. Prima dată propusă, 1 ianuarie 2010, este posibil să fi contribuit la îndatorarea populației în valută, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
România a intrat în Uniunea Europeană în 2007 și avea ca țintă de aderare la zona euro 2010. După intrarea în UE, creditul în valută a explodat, perioadă care coincis cu boom-ul economic și cu bula imobiliară. Leul s-a depreciat accelerat față de euro în perioada de criză, lucru care a adus în incapacitate de plată debitoii neacoperiți la riscul valutar.
“Data inițială a fost foarte ambițioasă. Poate și din cauza acelei date o parte din populația s-a îndatorat în valută, așteptând să adoptăm rapid euro”, a declarat Dumitru, la o conferință pe tema adoptării euro, desfășurată la Academia de Studii Economice.
Președintele Consiliului Fiscal mai spune că autoritățile au fost iarăși neserioase când au propus ținta de aderare 1 ianuarie 2019, care nu poate fi în nici un caz atinsă.
De data de aderare se ocupă Guvernul, în colaborare cu Banca Națională a României.
“Seriozitatea a fost zero când am stabilit ținta 2019. Calendarul trebuie să fie unul realist”, adaugă Dumitru. Data de aderare trebuie însoțită de un program serios, în care să fie precizat ce are fiecare de făcut, și când, altfel nu poate fi considerată una serioasă.
România nu a convers economic, ci a avut, de fapt, o divergență de dezvoltare în interiorul țării. Astfel, dacă Bucureștiul este economic peste media UE, regiunea Moldova este una dintre cele mai sărace din Europa.
“Bucureștiul ar putea intra și mâine în zona euro, are PIB per capita de 130%. Dar ce te faci cu nord-estul țării, care are 25% din PIB per capita al UE? Avem ministere ale dezvoltării regionale, dar ce au făcut ele?”, a adăugat Dumitru.
Am cheltuit miliarde pe dezvoltarea regională, dar n-am văzut nimic de acești bani în recuperarea decalajelor, adaugă el.
“Lucrul acesta poate să fie un atac la siguranța națională. Nu poți să ții împreună regiuni atât de diferite economic”, mai spune Dumitru, și recomandă investiții în infrastructura din Moldova, deși discuțiile publice sunt acaparate de construirea unei autostrăzi care să treacă munții.