România își menține ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor – un nou semnal de încredere, dar pe care îl tratǎm cu precauție, din partea piețelor internaționale, este mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după noua decizie de rating a S&P.
Mesajul ministrului
Este o recunoaștere clară a direcției responsabile asumate în materie de consolidare fiscală.
Chiar dacă perspectiva S&P rămâne negativă, evaluarea agenției arată că măsurile luate deja – inclusiv corecțiile de cheltuieli și ajustările fiscale – încep să restabilească încrederea în capacitatea României de a-și controla finanțele publice.
Principalele date din analiza S&P:
Deficit bugetar estimat în scădere: de la nivelul record de 9,3% în 2024, la 6,4% în 2026. Practic, efectul vizat prin adoptarea pachetului. Reamintesc cǎ România trebuie sǎ ajungǎ la 3% deficit, media recomandatǎ UE.
Impactul primului pachet de reforme: 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026.
România NU va avea recesiune în 2025, deși agenția evalueazǎ un risc de încetinire economică, prognozând o creștere PIB de +0,3%. Practic, o creștere mai modestǎ, dar în continuare creștere.
Inflație estimată la circa 9% în perioada următoare, în linie cu previziunile noastre, în contextul mǎsurilor fiscale din primul pachet.
Totodatǎ, S&P subliniazǎ că măsurile fiscale adoptate de noul guvern reprezintă „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008”. Este un semnal important că piețele internaționale recunosc eforturile de stabilizare și reformă fiscală ale actualului executiv. Evaluarea S&P validează faptul că disciplina bugetară este nu doar necesară, ci și posibilă.
De aceea, este esențial să ducem la capăt și următoarele pachete de reformă, pentru a corecta dezechilibrele și pentru a putea accelera economia româneascǎ la adevǎratul sǎu potențial, începând din 2027.
În perioada următoare, continuǎm dialogul cu investitorii internaționali și partenerii europeni, pentru a menține România într-o zonă sigură de finanțare și a valorifica fondurile europene disponibile – peste 44 mld. EUR până în 2027. Am toatǎ încrederea cǎ efectele benefice se vor simți curând foarte concret, pentru toți.
Agenția apreciază primele măsuri luate de noul Guvern - pe care le califică drept cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 - dar vede riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației - VEZI MAI JOS ÎN DETALIU
Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk.
Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P) - VEZI AICI
De ce este important: România, conform tuturor marilor agenții, Fitch, Moody's și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor, deasupra categoriei junk. Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit recent și cu reprezentanții agenției internaționale de rating Fitch, în timp ce în urma adoptării de către Guvern a primelor măsuri fiscale în vederea reducerii deficitului, autoritățile susțin că România a redus riscul retrogradării ratingului.
De asemenea interesant Profit.ro a relatat, totodată, că în timp ce România încearcă să evite categoria junk, agențiile Fitch și S&P au îmbunătățit ratingul Bulgariei, în perspectiva aderării țării vecine la moneda euro.
La începutul anului, agenția a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar față de cele două analize considerate obișnuite în cursul unui an pentru emitenții suverani, în primăvara și în toamna anului 2024.
Analiza și decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenția de rating a ținut cont și de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunțată de către autorități pentru bugetul acestui an.
Acum, S&P anunță că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală, acordate României, menținând o perspectivă negativă, menționând în continuare riscurile continue la adresa finanțelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunțate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Este arătat că noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicoșur Dan ca președinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024.
S&P menționează că această corecție fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenția și-a redus proiecțiile de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Este însă arătat că inflația rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est și se așteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României, care probabil va menține politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice.
Deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028, deși se așteaptă ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre.
Agenda de corecție și reformă fiscală a noului guvern ar trebui să contribuie la deblocarea a aproximativ 44 de miliarde de euro din fondurile UE, reprezentând peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, ceea ce va sprijini creșterea economică și va ajuta la finanțarea deficitelor externe.
În ciuda reducerii deficitelor globale, se preconizează că datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate la o medie de 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028.
"Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate", argumentează agenția.
Mesajul S&P
Scenariu negativ
Am putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările noastre. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale Guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le împiedică eficacitatea.
De asemenea, am putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ dincolo de ipotezele noastre actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de consolidare fiscală mare și persistent al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă corecția fiscală a României nu reduce deficitele de consolidare fiscală sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ.
Scenariu pozitiv
Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.
Justificare
Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou guvern sub prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică și de politici în România. Guvernul se bazează pe o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să legifereze un set de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal total al măsurilor este de 1,1% din PIB în 2025 și de un procent considerabil de 3,5% din PIB în 2026, împărțit relativ egal între măsurile legate de venituri și cheltuieli.
În opinia noastră - și având în vedere efectele secundare asupra economiei - acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009.
De asemenea, înțelegem că Guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reformă suplimentare în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja legiferate.
Corecția fiscală - precum și eforturile de reformă mai stricte, în conformitate cu Planul de redresare și reziliență (RRP) al țării - vor contribui la accelerarea fluxului de fonduri UE către România, în opinia noastră.
În general, România are încă dreptul la aproape 18 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025, din cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) până în 2026, precum și la peste 26 de miliarde de euro, sau peste 7% din PIB, în cadrul cadrului financiar multianual 2021-2027 al UE. Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor contribui la finanțarea deficitelor externe în următorii ani.
Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ menținerea de către guvern a unui deficit semnificativ al țării.
Acestea fiind spuse, observăm riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă.
Corecția fiscală are loc pe fondul mai multor provocări economice:
Creșterea a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem proiecțiile noastre de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026.
Deficitele bugetare ale României vor rămâne mari și ne așteptăm la o înăsprire fiscală.
Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est și ne așteptăm ca creșterea prețurilor la energie electrică și măsurile fiscale, inclusiv o majorare a cotelor taxei pe valoarea adăugată (TVA), să împingă inflația spre 9% în următoarele luni.
Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în ciuda încetinirii economiei.
Profil instituțional și economic: Implementarea unei corecții fiscale ambițioase pe fondul unei economii în scădere rămâne o provocare cheie pentru noul guvern al României.
Noul guvern sub conducerea prim-ministrului Bolojan a legiferat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008. Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei.
În mod pozitiv, agenda de corecție fiscală și reformă a noului guvern va ajuta la deblocarea fondurilor UE.
Alegerile prelungite din România s-au încheiat acum. „Super-anul electoral 2024” din România a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare și s-a încheiat cu anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României, pe baza unor percepții de interferență din partea unor surse străine.
Decizia a contribuit la un mediu politic controversat, cu mai multe proteste având loc după decizia instanței. Alegerile prezidențiale au fost reluate la începutul până la mijlocul lunii mai și au dus la victoria candidatului independent Nicoșur Dan asupra candidatului anti-sistem George Simion.
Între timp, guvernul anterior, condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu, demisionase după ce candidatul său la președinție nu a reușit să ajungă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale. După o scurtă perioadă de interimare, Ilie-Gavril Bolojan a fost numit în funcția de prim-ministru.
Prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reformă și corecția fiscală, susținută de președinte și de o mare majoritate parlamentară, dar ne așteptăm la riscuri politice persistente legate de implementarea acesteia.
Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD); Partidul Național Liberal (PNL); Uniunea Salvați România (USR), partid pro-reformist; și Alianța Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Un grup de delegați independenți este, de asemenea, important; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile parlamentare. Cu toate acestea, ne așteptăm ca implementarea mai multor elemente de reformă, precum și agenda strictă de consolidare, să testeze coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani.
În plus, observăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va înceta la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD (prin care acesta este obligat să își transfere funcția către un partener de coaliție). Acest lucru umbrește perspectivele agendei de reformă și ale politicii fiscale după 2026, în special înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
Corecția fiscală va suprima și mai mult ceea ce am considerat o perspectivă slabă de creștere în acest an. Ne-am redus prognoza pentru creșterea reală la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) și la 1,3% în 2026 (de la 2,6%). Creșterea economică a încetinit deja anul trecut, la 0,8% (față de o medie de 4% din perioada 2021-2023), iar această tendință a continuat pe tot parcursul primei jumătăți a anului 2025.
Cererea internă a încetinit, din cauza creșterii salariale mai scăzute și a unei ușoare înrăutățiri a pieței muncii (de la minimele istorice ale șomajului din 2023 și 2024). Cu toate acestea, cererea de importuri a rămas ridicată, în timp ce cererea externă s-a redus, parțial datorită unei încetiniri a cererii din partea principalilor parteneri comerciali ai României din UE, inclusiv Germania.
Pentru 2026, ne așteptăm ca redresarea cererii externe și creșterea investițiilor finanțate de UE să susțină o ușoară accelerare a creșterii economice.
Deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va stimula creșterea economică pe termen mediu. În acest context, politica fiscală și agenda de reformă a guvernului ar trebui să contribuie la deblocarea fondurilor care sunt potențial disponibile pentru România.
Țara se află sub procedura de deficit excesiv a UE din 2020, iar multe dintre etapele din Planul de Deficit Restrâns (RRP) au fost ratate anterior, ceea ce a dus la întârzieri în punerea la dispoziție a fondurilor UE pentru România. Fonduri UE de aproximativ 44 de miliarde de euro, peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și în cadrul RRF. Aceste fonduri vor permite mai multe investiții în sectoare precum tranziția energetică, transporturile și asistența medicală.
Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea frâna din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența eforturilor de reformă pentru a aborda necorelarea competențelor sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și, în cele din urmă, ar putea încetini emigrația netă.
Ne așteptăm ca deficitele să se reducă sub 6% până în 2028. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că datoria publică netă va crește la peste 60% din PIB până în 2028, iar dobânzile vor depăși 9% din veniturile guvernamentale până în acel an.
Nivelurile inflației, deja printre cele mai ridicate din regiune, urmează să crească în continuare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a accizelor și a altor factori, putând ajunge la aproximativ 9% în următoarele luni.
În ciuda corecției fiscale și a încetinirii economiei, deficitele bugetare vor rămâne mari în următorii ani, dar vor fi acoperite parțial din fondurile UE.
Măsurile de corecție fiscală anunțate recent vizează reducerea deficitelor bugetare generale ale României în acest an și în anul următor, de la un nivel foarte ridicat de 9,3% din PIB în 2024.
Măsurile sunt împărțite relativ egal între măsurile aferente veniturilor și includ în principal:
Reduceri ale investițiilor publice nefinanțate de UE în valoare de 0,5% din PIB în 2025.
O creștere a accizelor și a celor două cote de TVA și recategorizarea mai multor bunuri în categoria superioară de TVA - cu un impact fiscal estimat de 0,4% din PIB în 2025 și 1,1% din PIB în 2026.
Mai multe creșteri de impozite (de exemplu, taxa bancară și extinderea taxei pe sănătate), echivalente cu un total de 0,1% din PIB în 2025 și 0,4% din PIB în 2026.
Reduceri ale bonusurilor din sectorul public și reduceri specifice ale cheltuielilor cu educația și sănătatea de aproximativ 0,1% din PIB în 2025 și 0,3% din PIB în 2026.
Înghețarea salariilor din sectorul public în 2026, reprezentând 1,4% din PIB.
În opinia noastră, pachetele ar trebui să fie suficiente pentru a reduce deficitul fiscal la 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% din PIB în 2026, dar observăm câteva avertismente. În primul rând, considerăm că efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor.
În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an, motiv pentru care vom monitoriza îndeaproape eficacitatea noilor măsuri.
În cele din urmă, observăm riscuri continue de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026.
Perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, în opinia noastră, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD. Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrării fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării și după 2027, însă câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste.
Este important de menționat că, în ciuda faptului că țara rămâne sub incidența PDE, Comisia Europeană a semnalat că ajustarea fiscală implicată de aceste măsuri este suficient de mare pentru ca țara să înceapă să primească fonduri din cadrul RRF, în ciuda faptului că țara rămâne sub incidența PDE.
În ciuda reducerii deficitelor globale, datoria publică, netă de activele publice lichide, va crește continuu în următorii ani, depășind 60% din PIB până în 2027. Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru nevoile sale de finanțare. România și-a construit un istoric solid în emiterea de obligațiuni în valută în ultimii ani. În plus, surse externe de finanțare sunt disponibile sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene.
Peste 50% din datoria publică este denominată în valută, predominant în euro. România va continua, de asemenea, să își acceseze piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni retail și în ciuda expunerii deja substanțiale a sectorului bancar intern față de guvern, reprezentând aproape 30% din activele sale. În contextul unor cerințe de finanțare mai mari, anticipăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie un procent ridicat de 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025 și 2028.
Consolidarea fiscală va contribui la reducerea treptată a deficitului de dobânzi al României la 7,5% din PIB, în medie, între 2025-2028, de la 8,4% din PIB în 2024. Ne așteptăm ca deficitul comercial de bunuri să rămână puțin sub 9% din PIB în următorii ani, reflectând cererea internă ridicată și unele probleme subiacente de competitivitate.
Prin urmare, nevoile brute de finanțare externă vor rămâne peste 100% din încasările din dobânzi și rezervele utilizabile, în medie, în perioada 2025-2028.
Acestea fiind spuse, ne așteptăm ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea fluxurilor de fonduri UE în următorii ani, după o scădere temporară în 2024. Per total, fluxurile de granturi de investiții UE și investițiile străine directe, care nu generează datorie, ar putea acoperi în medie aproximativ 50% din deficitele contului curent, susținând poziția de rezervă a BNR. Estimăm că rezervele vor rămâne la aproximativ 4,5 luni de plăți în contul curent în următorii trei ani.
Chiar și așa, ne așteptăm ca datoria externă netă restrânsă a României (metrica noastră preferată pentru datoria externă, care scade doar activele externe lichide ale sectoarelor public și privat din datoria externă brută) să crească la aproximativ 49% din deficitul contului curent.
Efectele politicii fiscale prociclice anterioare și ale creșterii salariale ridicate în 2023 și 2024 înseamnă că nivelurile inflației rămân printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, la 5,8% în iunie anul acesta.
Ne așteptăm ca inflația să crească brusc în următoarele luni, potențial până la aproape 9%, ceea ce va duce la o inflație medie de peste 7% pe parcursul anului 2025. Principalele motive pentru această creștere bruscă includ creșterea prețurilor la energia electrică, care anterior beneficiau de subvenții; majorările cotelor TVA; creșterile accizelor; și o ușoară depreciere a leului românesc față de euro din luna mai. Deși aceste efecte vor fi în mare parte tranzitorii, ne așteptăm ca inflația să rămână peste ținta BNR de 2,5% (plus sau minus un punct procentual) cel puțin în următorii doi ani.
Această perspectivă inflaționistă reprezintă o provocare pentru banca centrală și ne așteptăm ca BNR să mențină ratele stabile în următoarele luni. În plus, după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, România a trecut printr-o perioadă de volatilitate ridicată a pieței și presiuni asupra cursului de schimb, pe care BNR a încercat să le atenueze prin intervenții valutare substanțiale. De atunci, BNR și-a reconstituit o parte din poziția de rezervă pe fondul emisiunilor de obligațiuni externe ale guvernului și al fluxului de fonduri UE, ambele aspecte ne așteptăm să continue în următoarele luni.
Sectorul bancar din România este predominant deținut de străini și finanțat în mare parte prin depozite, ceea ce considerăm a fi un risc limitat pentru guvern. Creditele neperformante rămân în categoria de risc scăzut definită de Autoritatea Bancară Europeană, în ciuda unei creșteri marginale.
Profitabilitatea în 2024 a scăzut ușor față de vârful din 2023, iar ratele de capital și lichiditate rămân sănătoase. Împrumuturile acordate sectorului privat rămân la aproximativ 23% din PIB, reflectând un nivel scăzut de intermediere financiară. Expunerea ridicată a sectorului bancar la creditarea pentru construcții și imobiliare, alături de nivelul tot mai mare de îndatorare al firmelor și de o pondere considerabilă a împrumuturilor în valută, ar putea pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară dacă riscurile aferente s-ar materializa.
