Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, după ce a spus destul de clar că banca așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.
Nivelul salariului reglementat în Marea Britanie a crescut mai mult decât se estima în primul trimestru din 2024, dar alte date sugerează că piața forței de muncă se confruntă cu dificultăți, astfel încât Banca Angliei (BoE) ar putea decide luna viitoare să reducă dobânda, arată datele publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS), transmit Reuters și BBC.
Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.
Excedentul de lichiditate din sectorul bancar în raport cu banca centrală a crescut în aprilie, după două luni consecutive de scădere, și s-a apropiat de nivelul de 50 de miliarde de lei. Condițiile financiare rămân relativ relaxate, dar BNR a amânat, cel mai probabil pentru la vară, momentul pentru prima tăiere de dobândă din actualul ciclu monetar, cred analiștii.
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 7% pe an, în timp ce cei mai mulți analiști se așteptau la o reducere, deși părerile erau destul de împărțite. Banca centrală își va rectifica în creștere prognoza de inflație.
Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de luni, 13 mai. Doar că pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.
Banca Angliei a decis să mențină dobânda de politică monetară la 5,25%, cel mai ridicat nivel începând din 2008, dar a indicat că o reducere ar putea avea loc în curând, în condițiile scăderii inflației, transmit Reuters și AP.
Banca centrală a Suediei a redus principala dobândă de intervenție pentru prima dată în ultimii opt ani, invocând o inflație mai mică, transmite agenția AFP.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut dobânda de referință la 5,25%-5,5%.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Băncile au continuat să reducă dobânzile la depozitele atrase de la clientelă, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară. Pe de altă parte, unele credite, cum sunt cele în lei adresate firmelor, s-au scumpit în februarie, în timp ce creditele pentru populație au devenit ușor mai accesibile.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.
Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a Poloniei ar urma să mențină nemodificată dobânda de referință la 5,75%, în timp ce Banca Națională a României va amâna momentul la care ar urma să demareze un ciclu de relaxare, păstrând și ea dobânda la 7%, susțin toți economiștii intervievați de Bloomberg.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Parlamentul a adoptat astăzi un proiect de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN, urmând ca pentru creditele în derulare aceasta să se aplice la cerere, iar în lipsa unui acord între părți, consumatorul să apeleze la instanță. De asemenea, sunt aduse noi limitări în ce privește recuperarea creanțelor.
Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menținut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiștilor, și a avertizat că presiunile inflaționiste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menținută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflației la ținta RCB de 4%, transmite Reuters.
Banca Angliei (BoE) a decis să mențină dobânda de politică monetară la 5,25%, cel mai ridicat nivel începând din 2008, iar guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a declarat că economia britanică "progresează în direcția cea bună" și "există noi semne încurajatoare că inflația scade", dar este nevoie de mai multă certitudine că presiunile asupra prețurilor sunt sub control, transmit Reuters și BBC.
Banca centrală a Turciei a majorat joi rata dobânzii cheie, reluând ciclul de înăsprire a dobânzii în încercarea de a controla creșterea prețurilor de consum, la o lună după ce a menținut ratele constante, scrie AFP.
Acțiunile au crescut puternic pe Wall Street după ce Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor constante. Cei trei indici majori au înregistrat maxime de închidere record.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut dobânda de referință la 5,25%-5,5%. Oficialii Fed prevăd trei reduceri de un sfert de punct procentual până la sfârșitul anului 2024, care ar fi primele reduceri de la începutul pandemiei, în martie 2020.
PSD se pregătește pentru noi plafonări în an electoral. După prelungirea plafonării adaosului comercial la unele alimente (măsura ar putea fi extinsă la toate produsele românești), poate fi forțată și o plafonare a dobânzilor la creditele acordate consumatorilor.
Banca Japoniei (BoJ) a majorat marți dobânda sa cheie pentru prima dată în ultimii 17 ani, punând capăt simultan politicii sale de rate negative ale dobânzii și de control al randamentelor obligațiunilor japoneze, două instrumente neconvenționale care au fost în vigoare din 2016, scrie Le Figaro.