Introducerea unei accize la vinul liniștit ar pune presiune pe cramele românești, cu risc de faliment și pierderea locurilor de muncă, avertizează Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV), o organizație a firmelor din sectorul vinului, producere, prelucrare și comercializare de produselor vitivinicole.
De asemenea, afirmă aceștia, acciza ar duce la creșterea pieței negre (autoconsumului) și reducerea veniturilor bugetare.
Urmărește-ne și pe Google News

Argumentele ONIV
Contextul industriei vinului - Realitatea industriei de vin din România versus alte țări din Uniunea Europeană
- România, al șaselea producător de vin din Europa, cu 187.000 ha de viță-de-vie.
- Producția a scăzut cu 19,8% în 2024 din cauza secetei, înghețurilor, grindinei și altor intemperii.
- Costurile de producție au crescut cu 7-10% din cauza energiei, forței de muncă și logisticii.
- Suntem sub presiune financiară din cauza regulilor Sistemului de Garanție ReturnareSGR;
- Suntem sub presiunea climatică de mai bine de 3 ani consecutivi.
- Se resimte puternic presiunea vinurilor din import care invadează piața românească în creștere accelerată in ultimii 10 ani.
- Resursa umană specializată din industria vitivinicolă românească nu mai există întrucât școlile dedicate industriei au dispărut.
- În momentul actual, foarte mulți viticultori calculează dacă fac față sau nu costurilor inputurilor, în special energie și materiale specifice industriei.
- În timp ce Spania, Franța, Italia produc cantități enorme de vin deoarece beneficiază deja de ani buni (prin investiții UE) de irigații pe arii extinse, consumul de vin cu alcool din vestul Europei scade vertiginos.

Impact negativ asupra producătorilor locali - Consecințe economice și sociale
- România este un producător tradițional de vin cu zeci de mii de mici viticultori și crame artizanale.
- O acciză ar lovi în special producătorii mici și mijlocii, care au marje reduse și nu pot transfera ușor costul în prețul final.
- Poate duce la falimente, reducerea suprafețelor cultivate și scăderea diversității viticole.
- Acciza propusă inițial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va crește in special prețul vinurilor economice, cel mai mare segment din piață, cu 10-30%. Acest lucru se datorează aplicării accizei, la care se adaugă creșterea TVA-ului de la 19-21%.
- Creșterea prețului va determina o scădere importantă a consumului și astfel a taxelor colectate de stat. Presiune pe cramele românești, risc de faliment și pierderea locurilor de muncă. Cramele sunt angajatori importanți în mediul rural, fiind motorul multor comunități.
- Creșterea pieței negre (autoconsumului) și reducerea veniturilor bugetare.
- Scăderea cotei de piață a vinurilor locale și afectarea exporturilor.
- Supra-stocurile de vin din import caută cu disperare piața de desfacere și astfel, se va contribui indirect la anihilarea industriei vitivinicole din România, implicit, producătorii vor reduce business-urile, urmând concedieri, mai puține contribuții către stat etc.

Costul administrativ și birocratic este mai mare decât veniturile potențiale
- Vinul liniștit este produs în milioane de loturi mici, iar controlul accizei ar necesita urmărire, etichetare, raportare fiscală și inspecții.
- Costurile administrative (stat + producători) pot depăși veniturile colectate, cum s-a demonstrat în alte țări care au renunțat la acciză.
Vinul este un produs agricol tradițional – nu un “alcool dur”
- Vinul are o conotație culturală și alimentară, fiind parte a tradiției culinare și sociale.
- Nu se consumă de obicei în mod abuziv (spre deosebire de spirtoase).
- Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania. Italia, Spania, Portugalia, Germania –– nu aplică acciză pe vinul liniștit. Franța aplică o acciză scăzută de 3,94 EUR/hl.

Dezavantaj competitiv față de alte țări ale Uniunii Europene
- O acciză în România ar însemna că vinurile autohtone devin mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franța;
- Vinurile românești vor deveni necompetitive față de importuri, care au crescut de 3,7 ori mai mult decât exporturile în 2023.
Consumatorii vor migra spre produse mai ieftine și mai riscante pentru sănătatea lor
- Creșterea prețului vinului va conduce consumatorii spre:
- alcool contrafăcut sau nefiscalizat;
- spirtoase ieftine (unde acciza este raportată la alcool pur, deci uneori mai “eficient” pentru intoxicație);
- băuturi slab calitative, cu aditivi.
- Vor prospera importatorii, deci deficitul comercial și monetar al României va crește.

Impact negativ asupra turismului și satului românesc
- Vinul este ambasador al teritoriului – legat de turismul rural, tradiție, gastronomie.
- O acciză lovește indirect în cramele care organizează degustări, agroturism, festivaluri, evenimente.
Încalcă spiritul Politicii Agricole Comune (PAC)
- Uniunea Europeană sprijină sectorul vitivinicol prin fonduri pentru reconversie, promovare, investiții.
- Introducerea unei accize merge în sens opus și contrazice principiul dezvoltării rurale.

Propuneri alternative
- Menținerea accizei zero pentru vinuri.
- Promovarea vinurilor românești pe piețele interne și externe.
- Investiții în irigații și tehnologii pentru combaterea efectelor climatice.
- Subvenții pentru vinuri organice și sustenabile.
Concluzii - Introducerea accizei pe vinul liniștit este o idee contra-productivă:
- Aduce venituri modeste la buget;
- Amenință industria vinului și provoacă daune serioase economice și culturale;
- Afectează negativ competitivitatea industriei viticole românești;
- Creează dezechilibre în raport cu partenerii europeni;