România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor după ce, în urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat, a anunțat Ministerul Transporturilor.
'Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor. În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat. Mai mult, ajustările financiare necesare - determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant - vor fi acoperite din fonduri europene, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 64/2022', se precizează într-un comunicat al instituției.
Pe infrastructura rutieră, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani - Pașcani, și Autostrada Lugoj - Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina - Holdea).
Pe infrastructură feroviară rămân finanțate din PNRR toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj - Episcopia Bihor și un lot din tronsonul CF Arad - Timișoara - Caransebeș (Lugoj - Timișoara).
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără: Autostrada Buzău - Focșani (A7) - finalizată și deschisă circulației; Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești - Buzău (A7) - finalizat și dat în circulație; Secțiunile Leghin - Moșca și Târgu Mureș - Miercurea Nirajului (A8); Secțiunea Nădășelu - Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania); Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul CF Arad - Timișoara - Caransebeș.
Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021-2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană, precizează MTI.
'Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național', a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, citat în comunicat.
El a subliniat, din nou, că modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor ci de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.
El asigură însă că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă, deoarece la acest moment nu există un risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026.
El a amintit totodată că sunt segmente de autostradă A7 și A8 care au fost scose din PNRR, având în vedere unele dificultăți în licitații, iar acum sunt căutate surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare.
Pîslaru a explicat că noul Guvern a găsit o situație problematică la preluarea mandatului, cu proiecte în valoare de 7,8 miliarde euro pentru care nu existau justificări tehnice că pot fi îndeplinite în termenul limită.
După o analiză detaliată coordonată de premierul Ilie Bolojan, s-a constatat că aproximativ 6,3 miliarde euro din proiecte nu mai pot fi realizate din cauza întârzierilor acumulate de fostele guverne sau a nerespectării procedurilor.
Din totalul de 15 miliarde euro reprezentând împrumuturile din PNRR, ar rămâne în program circa 8,7 miliarde euro
România negociază cu Comisia Europeană adăugarea unui pachet de reziliență de 540 de milioane euro, plus instrumente financiare care ar putea include o injecție în Banca pentru Investiții și Dezvoltare.
Guvernul a agreat deja un pachet de 2,54 miliarde euro pentru investiții pe care speră să le salveze prin demonstrarea că pot fi finalizate până la termenul limită.
”În acest moment, suntem într-o situație în care cam 6,3 miliarde de euro proiecte sunt, din perspectiva analizelor tehnice și nu numai, proiecte care nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026 sau care nu îndeplinesc aceste proceduri.
Deci, practic, de la 7,8 am ajuns la 6,3 scădere și înseamnă 8,7 care ar rămâne în PNRR, la care se adaugă, și astea sunt veștile bune, un pachet de măsuri care sunt legate de reziliență și de pregătire a Unii Europene și de lucruri care țin de medicina de urgență.
Sunt proiecte pe care Ministerul Administrației și Internelor le-au propus pentru a fi integrate în pachet, deci un pachet adițional de 540 de milioane, care a fost pus pe masă”, a anunțat ministrul Fondurilor Europene.
Potrivit lui Pîslaru, proiectul cel mai important este proiectul de instrumente financiare, unde discută de o injecție potențială în Banca pentru Investiții și Dezvoltare. Ministrul a anunțat că luni, în ședința de guvern, a agreat între miniștii care sunt coordonatorii pe investiții un pachet de 2,54 miliarde de euro care cuprind investițiile în câteva domenii cheie, pentru care Comisia Europeană nu era convinsă că se pot salva.
”Noi am tot strâns dovezi cu privire la acest lucru, că ele pot fi terminate până la sfârșitul lunii august 2026, deci pot să rămână în componenta de împrumut din PNRR”, a subliniat el.
”Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă. Acest lucru este revalidat și la Bruxelles, săptămâna trecută și revalidat inclusiv în discuțiile pe care le-am avut acum când delegația Comisiei Europeană a venit în România.
Este obiectivul prioritar, suntem acolo, avem doar niște mici ajustări, unele în plus, unele în minus, dar nu există în acest moment un risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026. Este mandatul cel mai important, vrem să nu pierdem niciun euro din fondurile nonrambursabile”, a mai spus el.
