Asocierea de firme românești Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider)-Roads Design a câștigat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al drumului de mare viteză București-Giurgiu.
Contractul, finanțat din fonduri europene nerambursabile (Programul Transport 2021-2027), a fost atribuit pentru o ofertă de 31,2 milioane lei, fără TVA.
”Compania Națională de Investiții Rutiere a desemnat, astăzi, asocierea de firme din România SC Proiect Construct Regiunea Transilvania (Lider)-Roads Design, câștigătoare a contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate al Drumului de mare viteză București-Giurgiu”, anunță CNIR.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În baza acestui contract se va stabili profilul viitorului drum de mare viteză (autostradă sau drum expres), traseul și punctul de conexiune cu frontiera dintre România și Bulgaria, prin noul pod peste Dunăre din zona Giurgiu -Ruse.
”De Ziua Europei, pe care pentru prima dată o sărbătorim în spațiul de liberă circulație Schengen, facem un pas important pentru prima autostradă care se proiectează la frontiera cu Bulgaria, o investiție esențială nu doar pentru conectivitatea și mobilitatea între cele două țări, ci și pe întreaga rețea europeană de transport.
Drumul de mare viteză București-Giurgiu este, totodată, și primul proiect de infrastructură rutieră în care se punctează implementarea conceptului BIM (Building Information Modeling). Apreciem interesul deosebit al publicului pentru acest proiect și asigurăm că toate propunerile pe care le-am primit vor fi atent analizate”, a precizat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Contractul va putea fi semnat după încheierea perioadei legale în care pot fi depuse contestații.
Drumul de Mare Viteză București-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX.
Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 18 luni, urmând ca în cadrul acestuia să fie stabilite detaliile tehnice privind profilul, traseul, structura și conexiunile cu infrastructura rutieră existentă sau viitoare.
Variante posibile de traseu :
-Desprinderea din Autostrada A1 București-Pitești, zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmbovița sau Bolintin Vale (județul Giurgiu)
-Desprinderea din viitoarea Autostradă A6 București-Alexandria, nodul rutier Ghimpați (jud. Giurgiu)
-Conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres și Autostrada A0 București Sud.
Studiul de Fezabilitate al proiectului include elemente inovatoare, precum modelarea 3 D Building Information Modelling (BIM), criteriu obligatoriu în Caietul de Sarcini.
De asemenea, CNIR va solicita viitorului prestator echiparea instalațiilor de foraj cu sisteme GPS și camere video care permit urmărirea lucrărilor în timp real. Durata contractului va fi de 18 luni (16 luni pentru realizarea studiul de fezabilitate și 2 luni pentru asistență tehnică pregătire contract proiectare și execuție/raport financiar final). Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la Bugetul de Stat.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), care se ocupă de puțină vreme de construcția de autostrăzi, s-a întâlnit anterior cu proiectanți în domeniul de drumuri pentru a finaliza consultările publice privind caietul de sarcini al drumului de mare viteză București-Giurgiu.
Reprezentanții instituției au transmis atunci pentru Profit.ro că proiectanții care ar vrea să participe la desenarea noului drum de viteză dintre București și Giurgiu spun că sunt necesare softuri diferite din ingineria civilă, care trebuie armonizate și compatibilizate - “Autocad, CIVIL, REVIT ,ARTCAD etc”.
Șeful instituției, Gabriel Budescu, cere ca proiecțiile realizate cu ajutorul calculatorului să fie utilizate în construcția autostrăzilor din România. “BIM a fost utilizat deja de firmele private. La Autostrada Sibiu - Pitești (A4), la podul de la Tisa. Am observat că și antreprenorul de la Sibiu - Făgăraș utilizează acest soft. Este rușinos ca noi, beneficiarii, să rămânem în urmă cu această tehnologie” a spus șeful construcțiilor de autostrăzi din România (CNIR), Gabriel Budescu.
Instituția susține că acest nou caiet de sarcini include “elemente inovatoare”, precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), cerință care ar fi în premieră pentru un studiu de fezabilitate finanțat de statul român, aferent unei lucrări de infrastructură mare.
Conceptul BIM este dezvoltat încă din anii 1970. În general, pentru astfel de construcții se folosește softul Autocad, fără să fie singurul de pe piața software, cu toate dezvoltările specifice ramurilor inginerești.
A fost lansat în 1982.
