După un an de vânzări record, în 2024, Volvo a intrat într-un vârtej al scăderilor, pe fondul frânării masive a cererii de automobile electrice pe piețele majore, Europa și SUA, dar mai ales din cauza concurenței extrem de puternice. În luna iulie, constructorul suedez de automobile a înregistrat un declin de 14 procente, cel mai mare din acest an.
Vânzările Volvo Cars în luna iulie au coborât la 49.273 de vehicule, cu 14 procente mai puține decât în urmă cu un an, când compania înregistra record după record. Situația dramatică este generată în special de vânzările modelelor electrice, care nu se mai bucură de succesul pe care îl aveau anul trecut.

Modelul EX30, cel mai accesibil automobil electric al mărcii, era în 2024 revelația pieței auto europene, iar astăzi abia dacă mai prinde top 10 al segmentului electric.
În total, gama cu propulsie electrică 100% a avut un volum de numai 10.511 vehicule, în scădere cu 26% față de iulie 2024, ceea ce înseamnă un volum cu 4.000 de vehicule mai mic.
Nici hibridele plug-in nu se simt mai bine, pentru că volumul acestora s-a contractat cu 17 procente, de la 13.749 unități, la 11.461 în iulie acest an.
Pe segmentul de motorizări cu combusite (mild-hybrid), situația este împărțită, între avansul pe care l-a înregistrat XC60, cu 16.813 vehicule (creștere de aproape 10%), și scăderile celorlalte două modele populare, XC40 (12.087 unități, scădere 12,5%) și XC90 (7.266 unități, scădere de 10,8%). Per total, și acest segment a pierdut 7% față de nivelul din 2024, în luna similară.

După șapte luni, vânzările Volvo Cars sunt mai mici cu 10% față de cele din 2024, scăderea fiind de 42.000 de vehicule (total 403.053 unități).
Pe segmentul complet electric, Volvo are un declin în acest an de -23%, o situație alarmantă raportată la investițiile mărcii în acest tip de propulsie și la planurile, abandonate acum, de a deveni o marcă complet electrică mai devreme decât impunea legislația europeană.
Volvo și-a schimbat CEO-ul în acest an, odată cu revenirea la conducere, cu caracter interimar, a lui Hakan Samuelsson, cel care a reușit în anii trecuți să așeze compania suedeză deținută de grupul chinez Geely pe poziții extrem de profitabile și cu vânzări record.