Schema de plafonare a tarifelor la energie și gaze a fost gândită ca o soluție temporară, pentru o perioadă dificilă, dar în prezent nu se mai justifică.
O nouă prelungire, în condițiile în care statul este obligat acum să taie cheltuieli și să crească taxe pentru a reduce deficitul bugetar, ar fi generat riscuri foarte mari, spune Volker Raffel, președintele Federației Patronale a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și CEO al E.ON România.
Acesta a precizat că de la 1 iulie se va trece la un sistem în care sprijinul financiar va fi acordat doar acelor clienți care au într-adevăr nevoie de ajutor, scrie Agerpres.
'Și știm cu toții că există clienți care au nevoie de sprijin. Acesta este unul dintre cele mai importante roluri ale statului. Dar nu am înțeles niciodată de ce statul plătește bani publici pentru a face energia artificial mai ieftină pentru toți clienții. Sprijinul trebuie să ajungă la cei vulnerabili, nu la vilele de vacanță.
Din păcate, până la 1 iulie, pe lângă cei care au cu adevărat nevoie de sprijin, plafonarea a însemnat bani publici cheltuiți inclusiv pentru cei care nu au nevoie de ajutor: oameni cu venituri mari, firme, vile de vacanță. Trebuie spus clar: revenim la normalitate. Schema de plafonare a fost gândită ca o soluție temporară, pentru o perioadă dificilă, dar a tot fost prelungită iar azi nu se mai justifică. O nouă prelungire a schemei, în condițiile în care statul e obligat acum să taie cheltuieli și să crească taxe pentru a reduce deficitul bugetar, ar fi generat riscuri foarte mari.
Pentru că, deși nu plăteau diferența direct prin factură, până la urmă consumatorii o plătesc prin taxe și impozite mărite. Și, de asemenea, statul este un rău-platnic către furnizori, iar aceștia nu se mai pot împrumuta pentru a suporta diferența dintre prețul real și cel plafonat', a explicat Volker Raffel.
Plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale
Oficialul ACUE a subliniat că plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale și, de acum, factura va reflecta costurile reale de producție, transport și distribuție plus taxele către stat.
'De acum, fiecare vede în factură costul real și plătește direct, fără ajutor generalizat. Prețul nostru din iulie este același cu cel din iunie. Plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale. De exemplu, furnizorii au cumpărat energie cu peste 600 lei/MWh, dar au vândut-o cu 150 lei/MWh și au așteptat luni de zile ca statul să le plătească diferența. Si încă mai au de primit o mare parte din sumele restante. A devenit evident ca acest lucru nu mai poate continua', a spus Volker Raffel.
El a menționat că furnizorii nu controlează aceste costuri, ci doar le colectează prin factură, care va arăta cât costă în mod real energia pe care o primesc clienții.
'Este important de spus un lucru simplu: nimeni nu poate vinde o marfă sub prețul real și să reziste pe termen lung. Furnizorii cumpără energia scump și dacă o vând ieftin, fără sprijin, ajung în colaps. Iar asta ne-ar afecta pe toți. Nimeni nu poate vinde sub cost și să reziste. Nu există magie: ceea ce consumi, plătești. Și pentru a permite ca lucrurile să funcționeze mai departe, piața trebuia redeschisă', a arătat președintele ACUE.
Acesta a admis că, într-adevăr, consumatorii cu venituri mici se tem de o creștere a facturilor, însă pentru consumatorii vulnerabili statul va interveni cu vouchere sau alte forme de sprijin.
'La un consum mediu al celor care consumă mai puțin de 100 kWh, diferența înseamnă aproximativ echivalentul prețului pentru două pachete de țigări pe lună. E adevărat că, pentru consumatorii vulnerabili, și o astfel de creștere poate fi resimțită. Iar aici va interveni statul cu vouchere sau alte forme de sprijin direct, țintit exact către cei cu venituri mici sau fără venituri, fără ca acest ajutor să mai afecteze foarte mult bugetul sau piața', a punctat Volker Raffel.
Furnizorii percepuți ca ''țapi ispășitori'' pentru creșterea prețurilor
Oficialul ACUE a atras atenția că nemulțumirile oamenilor legate de preț se îndreaptă nejustificat către furnizori, pentru că numele acestora apare pe facturi, însă furnizorii doar emit factura, nu fac ei prețul.
'Și, din păcate, inclusiv din mediul politic, am văzut diverse declarații care încurajează în mod greșit această percepție și îi transformă pe furnizori în 'țapi ispășitori' pentru creșterea facturilor. De aceea, cred că merită efortul de a încerca să clarificăm lucrurile: furnizorii nu și-au crescut marja, ei câștigă cam la fel ca acum 5-6 ani, chiar dacă inflația a crescut an de an. Din suma trecută în factură, producătorii, transportatorii, distribuitorii și statul sunt cei care primesc grosul banilor.
Dacă ne uităm la acest an comparativ cu 2019, vedem că producătorii și-au triplat câștigurile. La fel, sunt creșteri pentru transport și distribuție. Și, de asemenea, creșterea acestora din urmă este puternic determinată de prețurile mai mari ale producătorilor, deoarece există și un consum tehnic în rețele. Iar peste toate acestea vine și statul cu taxele și impozitele sale. Furnizorii doar colectează banii și îi dau mai departe către aceștia', a mai explicat el.
Atunci când oamenii aleg un furnizor, trebuie să analizeze tot pachetul: preț corect, servicii incluse, calitate, stabilitate
Referindu-se la capacitatea unor furnizori de a propune oferte mult mai avantajoase față de cele ale majorității, Volker Raffel a afirmat că unii pot vinde mai ieftin o perioadă, pentru a atrage clienții și că diferențele vin din strategii comerciale (pentru că un furnizor trebuie să se asigure că are energie pentru clienți și când e secetă, și când e noapte, și când nu bate vântul), precum și din serviciile incluse.
El spune că un consumator dorește de la furnizorul său un preț corect (cât mai mic), asistență, dar și continuitate.
'Un consumator informat își alege furnizorul uitându-se la toate aceste criterii și e conștient că ofertele prea bune ca să fie adevărate, care nu au nicio legătură cu piața, pot în scurt timp să îi dea bătăi de cap foarte mari. Unii pot vinde mai ieftin o perioadă, ca să atragă cât mai mulți clienți. Într-adevăr, energia produsă în hidrocentrale este mai ieftină, dar cantitatea e limitată. Când nu mai poate fi acoperită cererea din propriile centrale, diferența va trebui cumpărată de pe piață, la aceleași prețuri ca toți ceilalți furnizori. Și atunci, vânzătorul va trebui fie să scumpească, fie să vândă în pierdere, ceea ce nu poate face nimeni dacă nu vrea să intre în faliment', a detaliat el.
Președintele Federației Companiilor de Utilități din Energie a atras atenția că ''un preț prea mic poate ascunde clauze neclare sau valabilitate limitată'' și recomandă clienților să citească atent oferta și să aleagă ce e mai sigur pe termen lung.
Patru motive pentru care România are printre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa
În opinia lui Volker Raffel, sunt patru motive pentru care România are printre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa, iar soluția pe termen lung ar fi investiții în centrale noi, rețele moderne și surse regenerabile, care sunt recompensate conform valorii lor juste, deoarece fără investiții nu vom avea facturi mai mici.
Cele patru motive principale sunt: contextul internațional - crizele au scumpit gazul și energia; faptul că România nu a construit suficiente centrale noi, iar supracapacitățile rezultate din scăderea consumului industrial începând cu anii '90 au dispărut; faptul că nu suntem suficient de conectați la rețeaua europeană de energie, iar asta înseamnă costuri mai mari (dacă nu avem suficiente legături, suntem 'izolați' și trebuie să ne bazăm doar pe ce producem noi în țară, chiar dacă este mai scump); faptul că e nevoie urgentă de investiții în rețele moderne, în distribuție, pentru a prelua mai bine energia pe care prosumatorii doresc să o injecteze, dar autoritatea de reglementare încă nu creează cadrul legislativ necesar pentru ca acest lucru să se întâmple.
Toate achizițiile de energie electrică se bazează pe prudență și predictibilitate
Potrivit oficialului ACUE, furnizorii achiziționează energia electrică din surse variate, deoarece principala lor responsabilitatea este să găsească energie suficientă pentru toți clienții pe care îi au.
'Astfel, în funcție de disponibilitatea existentă pe piață, cumpărăm de la producători sau traderi, prin contracte bilaterale, prin intermediul piețelor centralizate administrate de OPCOM/BRM, dar și din import, atunci când condițiile comerciale sunt avantajoase, toate acestea fiind realizate în avans. Completăm portofoliul de energie și prin achiziții de pe piața spot, pentru a acoperi variațiile de consum și a menține un echilibru eficient în procesul de achiziție. Toate achizițiile se bazează pe prudență și predictibilitate', a precizat Raffel.
Acesta a subliniat că variația consumului este importantă, în zilele însorite fiind foarte multă energie electrică în sistem după-amiaza, iar prețul este foarte mic, dar clienții ajung acasă seara și pornesc aerul condiționat, iar în acele ore energia electrică este mai scumpă.
'Cu toate acestea, noi livrăm energie clienților noștri exact când au nevoie, motiv pentru care fiecare furnizor trebuie să cumpere energie la un preț mai mare decât cel al 'bandload'-ului vândut, de exemplu, la BRM', a punctat Volker Raffel.
Lipsă de lichiditate pe piața angro de energie; statul trebuie să stimuleze producătorii să vândă mai devreme și transparent, să dezvolte piețe eficiente
Șeful E.ON România susține că este nevoie ca autoritățile să dezvolte un plan pentru crearea unei ''piețe cu adevărat liberă și funcțională'', arătând că pe piața angro de energie există încă o lipsă de lichiditate și punctând că în multe alte țări pot fi cumpărate cantități pentru anii 2027, 2028, în timp ce în România nu se știe prețul energiei electrice pentru lunile de vară din 2025.
'Trebuie să avem o propunere concretă din partea Consiliului Concurenței, din partea ANRE, a Ministerului Energiei, să avem un plan clar cum ajungem la o piață cu adevărat liberă și funcțională. Este nevoie să vină și producători în piață, să ofere cantități semnificative, nu doar câțiva MW. Dacă asta se întâmplă astăzi, înseamnă că noi vom ști la ce preț să cumpărăm energie electrică sau gaze naturale pentru o perioadă după plafonare. Și dacă știm asta, putem să comunicăm prețurile pentru clienții noștri', a spus Raffel.
El a menționat că E.ON România caută constant cele mai bune surse de energie, de la producători diferiți și prin contracte pe termen lung, dar este nevoie de mai multă claritate și ofertă pe piața angro.
'Furnizorii și clienții trebuie să știe din timp cât costă energia, pentru a-și putea planifica cheltuielile. Statul și autoritățile trebuie să stimuleze producătorii să vândă mai devreme și transparent și să dezvolte piețe mult mai eficiente. În paralel, noi ne concentrăm pe soluții complete: panouri solare, sisteme de răcire și încălzire eficiente, servicii digitale și suport clienți. Vrem să fim mai mult decât un furnizor de energie. (...) Sunt încrezător că, după ce emoțiile stârnite de revenirea la piața liberă se vor mai risipi și lucrurile se vor așeza, oamenii vor vedea clar ce primesc pentru banii lor: energie, soluții moderne, aplicații care ușurează viața', a conchis șeful E.ON România.
