Banca Națională a României a dat mai mulți bani băncilor care au căutat să se împrumute la operațiunea de piață din această săptămână. Și cererea de bani din partea băncilor e mai mare și dobânzile sunt în creștere față de mijlocul săptămânii trecute.
Piața interbancară rămâne pe deficit de lichiditate și dobânzile stau în continuare considerabil peste nivelul de dinainte de criza politico-electorală din luna mai, suprapusă peste criza bugetară.
BNR a împrumutat băncile cu 7,5 miliarde de lei pe o săptămână, la dobânda de 6,5% (rata cheie), în condițiile în care acestea au solicitat împrumuturi de 21,6 miliarde de lei.
Cu o săptămână înainte, băncile au luat 2 miliarde de lei și ceruseră 7,3 miliarde de lei.
Situația dobânzilor rămâne tensionată. Ratele care înglobează anticipații pe termene medii, cum ar fi cotațiile la 3 și 6 luni ale ROBOR, au scăzut în ultima săptămână de la 7,15%, respectiv 7,22%, la 7,09%, respectiv 7,17%.
La finele lunii aprilie, înainte de alegeri, cele două cotații erau la 5,9%, respectiv 5,99%.
ROBOR onvernight, adică dobânda oferită la depozitele atrase peste noapte, a crescut de la 5,74% luni, la 6,54% la fixingul de marți, nivel similar din urmă cu o săptămână.
Dobânzile interbancare (cele la care băncile se împrumută efectiv între ele) au crescut față de mijlocul săptămânii trecute săptămânii trecute, de la 5,6% la 5,97%. Cum o săptămână mai devreme fuseseră și la 6,57%.
Ratele nu au revenit astfel la nivelul de circa 5,5% de la finele lunii aprilie, adică la nivelul facilității de depozit a BNR. Ce consecințe are acest lucru?
În primul rând, debitorii cu creditele în lei cu dobânzi variabile vor plăti cu siguranțe rate mai mari la împrumuturile. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va crește cel mai probabil de la 5,55% la 6% sau chiar un pic peste (ceea ce ar fi un nou nivel record de când a fost introdus) începând cu octombrie, după cum Profit.ro a arătat anterior. Pentru cele legate de ROBOR, ratele vor crește mai rapid și cu mai mult – în cazul ROBOR la 3 luni, creșterea mediei trimestriale este de la 5,93% la circa 6,7%.
Astfel, în loc ca dobânzile să scadă pentru acest an, așa cum erau așteptările, ele mai degrabă au crescut, cel puțin pentru un trimestru.
În al doilea rând, reducerea dobânzii cheie ar putea întârzia ca urmare a deficitului de lichiditate din piață. Acest deficit a fost generat de vânzările de valută ale băncii centrale și de intrările mai mici de investiții de portofoliu din afară.
Detensionarea situației politice și creșterea încrederii investitorilor străini în starea finanțelor publice ar putea aduce o creștere a intrărilor de capitaluri, însă România va păstra un diferențial de dobândă față de țările din regiune, în condițiile în care va avea în continuare cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara recent că se poate discuta despre o reducere a ratei cheie abia după ce dobânzile din piață vor scădea. Analiștii estimează că banca centrală ar putea veni cu prima scădere a ratelor în octombrie.
