Cercetătorii au creat un anticorp provenit de la șoareci care, aplicat în interiorul nasului, împiedică apariția simptomelor de rinită alergică și astm la șoareci expuși la polen de pelin. Acest anticorp dă speranță celor afectați de alergii și protejează împotriva simptomelor alergice la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare.
Prevalența alergiilor este în creștere de câteva decenii, iar tendința nu poate fi explicată doar prin modificări genetice sau de sănătate, potrivit specialiștilor. Printre explicațiile posibile se numără igiena îmbunătățită, utilizarea pe scară largă a antibioticelor și antisepticelor, schimbările în stilul de viață, alimentația, poluarea și criza climatică, care pot avea un rol major în această creștere.
Un stduiu publicat recent în Frontiers in Immunology arată că pelinul este una dintre cele mai frecvente cauze de alergie la polen în Asia Centrală și în unele părți ale Europei, unde între 10% și 15% dintre persoanele cu rinită alergică sunt alergice la acesta.
Potrivit ultimelor estimări, aproximativ 40% din populația Europei este alergică la polen, iar simptomele lor cauzează o pierdere estimată de 100 de milioane de zile de școală și muncă în fiecare an.
„Este prima dată când un anticorp monoclonal conceput să blocheze un anumit alergen de polen este administrat direct în nas și s-a demonstrat că protejează împotriva simptomelor alergice la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare”, a declarat prof. Kaissar Tabynov, directorul Centrului Internațional de Vaccinologie din cadrul Universității Naționale de Cercetare Agricolă din Kazahstan (KazNARU) din Almaty și autorul principal al studiului.
„Pe viitor, anticorpi similari ar putea fi dezvoltați și pentru alți alergeni majori, precum ambrozia. Acest lucru deschide calea unei noi generații de tratamente antialergice de precizie, cu acțiune rapidă, fără ace și adaptate sensibilităților individuale”, a completat profesorul, potrivit News.ro.
Tratamentul tradițional este imunoterapia specifică alergenului: pacienții sunt expuși la doze crescânde de alergen până devin desensibilizați.
Totuși, aceasta nu funcționează pentru toți pacienții, iar în ultimele decenii a apărut în prim-plan așa-numita „terapie cu anticorpi monoclonali specifici alergenului”.
În această terapie, cercetătorii creează anticorpi din clasa IgG, care fie recunosc în mod specific alergenul și îl blochează, fie se leagă de anticorpii IgE în general. În ambele cazuri, reacția alergică este prevenită. Un dezavantaj este că, de obicei, acești anticorpi trebuiau injectați în sânge.
Noua metodă este mai puțin invazivă și acționează imediat și local, la nivelul mucoasei nazale, neutralizând alergenul la contact. Acest 'scut molecular' nu doar că previne activarea anticorpilor IgE, dar poate și reduce inflamația prin alte mecanisme, cum ar fi calmarea răspunsurilor celulelor imune.
Cercetătorii au injectat șoareci cu o doză de polen de pelin, stimulându-i să producă anticorpi împotriva acestuia. Apoi șoarecii au fost eutanasiați în mod etic, iar splina le-a fost prelevată pentru a izola celulele albe.
Celulele albe au fost apoi fuzionate cu celule canceroase cultivate în laborator provenite de la șoareci cu mielom multiplu. Acest proces a generat cinci linii celulare „hibridom” imortalizate, fiecare secretând un singur tip (de unde și denumirea „monoclonal”) de anticorp împotriva polenului de pelin. O serie de teste au arătat că cea mai puternică a fost linia XA19, care a fost selectată pentru dezvoltare ulterioară.
Reducerea simptomelor alergice
Pentru a testa eficacitatea, anticorpi purificați din linia XA19 au fost administrați în interiorul nasului la cinci șoareci, care fuseseră anterior stimulați să devină alergici la polen de pelin prin injecții cu extract de polen.
Alți cinci șoareci au servit drept grup de control pozitiv: au fost sensibilizați în același mod, dar au primit un placebo.
Alți cinci șoareci au fost control negativ – nu au fost sensibilizați și nu au primit anticorpi monoclonali. Trei săptămâni mai târziu, toți șoarecii au fost expuși de trei ori, sub anestezie, la un aerosol cu polen de pelin și la extract de polen administrat direct în nas.
Rezultatele au arătat că șoarecii sensibilizați care au primit anticorpul XA19 au prezentat o reducere semnificativă a simptomelor alergice comparativ cu grupurile de control. Astfel, nivelurile a două citokine din plămâni au fost mai mici.
Cercetătorii au concluzionat că anticorpul monoclonal din linia XA19 este eficient în blocarea reacțiilor alergice declanșate de IgE împotriva polenului de pelin, cel puțin la șoareci.
Înainte ca acest tratament să poată fi testat la oameni, cercetătorii trebuie să adapteze anticorpul pentru a fi compatibil cu organismul uman și să efectuăm studii preclinice suplimentare privind siguranța și eficacitatea.
