Sindicaliștii din bănci și din celelalte sectoare financiare cer Guvernului să reconsidere intenția de a taxa suplimentar profiturile bancare și să renunțe la retorica publică din jurul acestei propuneri, care stigmatizează o întreagă categorie profesională. Ei sunt îngrijorați că decizii de reducere a costurilor pe care le vor lua băncile, în compensare, le pot afecta locurile de muncă și avertizează că efectele negative se pot transmite și în întreaga economie, prin reducerea capacității de finanțare a mediului de afaceri.
Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF), federație reprezentativă la nivelul sectorului de negociere colectivă „Activități Bancare”, care apără interesele angajaților din sistemul bancar românesc, își exprimă profunda îngrijorare față de intenția Guvernului României de a introduce o taxă suplimentară pe profiturile bancare, arată organizația, într-un comunicat.
Impozitul suplimentar, aplicat pe cifra de afaceri, va crește pentru sectorul bancar de la 2% la 4%, prevede un proiect de lege pregătit pentru a fi asumat de către Guvern în Parlament. Noua cotă de 4% se va aplica chiar de la 1 iulie, deși data de 1 iulie este deja depășită, dar și anul următor, prevede proiectul.
„Această măsură ar afecta nu doar stabilitatea locurilor de muncă din sistemul financiar, ci și capacitatea băncilor de a susține economia românească într-o perioadă marcată de incertitudine și provocări majore. Profiturile bancare nu sunt câștiguri speculative sau nejustificate, ci constituie baza de capital esențială pentru susținerea creditării, investițiilor și a rezilienței financiare în fața șocurilor economice. Într-un climat economic instabil, capitalizarea solidă a sistemului bancar este un avantaj strategic pentru România”, precizează FSIF.
Federația spune că nu se opune în mod automat ideii unor ajustări fiscale, atunci când acestea sunt bine fundamentate și susțin obiective clare de echilibru bugetar sau investițional. „Ceea ce considerăm periculos este retorica publică ce însoțește această propunere și care califică profiturile băncilor drept „excesive”, creând imaginea nedreaptă a unui sector care ar prospera pe seama societății. În spatele acestor rezultate financiare se află zeci de mii de oameni care muncesc onest și profesionist, susținând cu eforturi reale nevoile financiare ale clienților, populației și companiilor românești. Stigmatizarea unei întregi categorii profesionale riscă să erodeze încrederea și să alimenteze tensiuni sociale complet nejustificate”, arată sindicaliștii.
În acest context, arată Federația, orice presiune fiscală suplimentară riscă să reducă capacitatea băncilor de a sprijini mediul de afaceri — în special întreprinderile mici și mijlocii — care au nevoie de consultanță financiară personalizată, acordată de profesioniști reali, nu de algoritmi. „O bancă solidă nu înseamnă doar tehnologie și infrastructură, ci mai ales oameni care construiesc încredere, analizează nevoi, sprijină decizii de investiții și contribuie direct la sănătatea financiară a economiei.”
Pe lângă efectele economice, mai spune Federația, introducerea unei astfel de taxe poate forța băncile să ia măsuri drastice de reducere a costurilor, accelerând automatizarea și restructurarea, cu impact direct asupra locurilor de muncă. „Într-o perioadă în care este nevoie de stabilitate socială și economică, un astfel de pas poate amplifica insecuritatea în rândul celor care susțin infrastructura financiară a țării”, precizează FSIF.
Sindicatele amintesc că sistemul bancar este deja unul dintre cei mai disciplinați contribuabili la bugetul de stat, iar o nouă povară fiscală ar trebui precedată de o analiză serioasă de impact și un dialog responsabil cu toți actorii implicați.
FSIF solicită Guvernului României să reconsidere această măsură și să inițieze un proces transparent de consultare cu partenerii sociali și economici, astfel încât să evităm decizii care pot dezechilibra un sector esențial pentru funcționarea economiei.
În prezent, instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 - 31 decembrie 2025 inclusiv; b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Impozitul se calculează cumulat de la începutul anului fiscal și se plătește trimestrial.
Acum, din considerente fiscal-bugetare, Guvernul majorează cotele de impozitare astfel: a) 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 - 31 decembrie 2025 inclusiv; b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Totodată, se propun reguli pentru: - calculul impozitului suplimentar începând cu 1 iulie 2025; - recalcularea impozitului pe cifra de afaceri, în cazul în care se înregistrează erori definite potrivit reglementărilor contabile.
Premierul Ilie Bolojan a justificat taxarea suplimentară a profiturilor băncilor prin faptul că acestea au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor, într-o declarație în care le-a alăturat jocurilor de noroc, care vor fi, de asemenea, suprataxate. "De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri", a spus Bolojan, luni.
