Finanțele au luat aproape 3 miliarde de lei din piața internă, mult peste suma inițială anunțată, pe fondul unei cereri ridicate din partea finanțatorilor. Mai mult, randamentele au scăzut simțitor joi, mai ales pe scadențele lungi, unde au ajuns sub nivelul de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, conform analizei Profit.ro.
Piața de datorie reacționează pozitiv la măsurile fiscale anunțate de guvernul Bolojan. Chiar dacă sunt vizate de o creștere substanțială a taxelor, băncile au cumpărat aproape 2,4 miliarde de lei din datoria de 3 miliarde de lei vândută azi de Trezorerie, restul fiind cumpărări în numele clienților.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni scadentele în aprilie 2027 de 1,62 miliarde de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei, în condițiile în care cererea din partea băncilor a fost de 1,76 miliarde de lei. Randamentul mediu a fost de 7,24%, comparativ cu 7,33% la o licitație similară din urmă cu două săptămâni.
Obligațiunile scadente în iulie 2034 au atras oferte de 1,92 miliarde de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei. Trezoreria a luat în cele din urmă 1,38 miliarde de lei, la un randament de 7,34%, comparativ cu 7,54% în urmă cu o lună, când seria a fost redeschisă ultima oară.
„România accelerează consolidarea fiscală, planificând creșteri de impozite (TVA la 21%), înghețarea salariilor și a pensiilor și reduceri ale cheltuielilor de investiții pentru a reduce deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor (în 2025 se așteaptă să depășească 7% din PIB). Un plan credibil de consolidare fiscală rămâne o condiție prealabilă pentru ca agențiile de rating să își mențină ratingul actual (cel mai scăzut grad de investiții).
Guvernul va solicita aprobarea rapidă în Parlament pentru măsurile fiscale săptămâna viitoare, potrivit prim-ministrului Bolojan”, notează Erste.
Randamentele la 10 ani au scăzut cu 10 puncte de bază față de miercuri, la 7,3%, revenind sub nivelul de dinaintea alegerilor prezidențiale – primul tur – de la începutul lunii mai. Șocul rezultatului primului tur și demisia premierului PSD Marcel Ciolacu au urcat atunci costurile de finanțare pe termen lung de la 7,4% la 8,4% în câteva zile.
Curba randamentelor rămâne însă mai plată decât era înainte de luna electorală mai. Titlurile pe 6 și 12 luni au dobânzi de 6,8-6,9%, față de 6,3-6,6% anterior. Dobânzile la 3 ani sunt de asemenea cu circa 20 puncte de bază față de nivelul de atunci.
În comparație cu țările din regiune, dobânzile la 10 ani rămân însă cele mai ridicate, cel mai aproape fiind Ungaria, țară care de asemenea are probleme cu creșterea deficitului bugetar și care plătește 5% din PIB pe dobânzi în fiecare an.
Costul cu finanțarea datoriei publice a României a urcat la 2,3% din PIB anul trecut (peste media UE de 1,9% și la un nivel dublu față de 2020), pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice (de la 35% la 55% între 2019 și 2024), concomitent cu un nivel ridicat al randamentelor, în contextul percepției de risc ridicate a României și a unei inflații care se învârte în jurul a 5% pe an.
