Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut astăzi ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiții, BBB-, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă situația precară a finanțelor publice, perspectivele slabe privind creșterea economică, în timp ce incertitudinea politică s-a dimunuat odată cu instalarea noului guvern, dar polarizarea politică este ridicată.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții), este de importanță majoră pentru statul român.
"Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care susțin convergența veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste echivalentele din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, demonstrată de un deficit fiscal mare și de un raport datorie publică/PIB în creștere rapidă. Incertitudinea politică s-a diminuat, iar noul guvern a introdus un pachet inițial ambițios de consolidare fiscală. Cu toate acestea, riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu provin din creșterea slabă, provocările de implementare, oboseala fiscală și polarizarea politică ridicată", arată Fitch.
Fitch estimează pentru România deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2025, cu o nouă scădere, la 6,3%, în 2026 și la 5,9% în 2027. Creșterea economică nu va ajunge la potențialul de 2% cel puțin până în 2027. Astfel, agenția estimează o creștere economică de 0,7% în acest an, similar cu 2024, urmând ca avansul economic să se stabilizeze la circa 1,2% în 2026 și 2027.
(Informații din raportul Fitch sunt disponibile mai jos)
România are din partea Fitch rating BBB- din iulie 2011, constant la acest nivel, cu perspectivă stabilă sau negativă. Perspectiva calificativul de țară a fost revizuită de la stabilă la negativă în decembrie 2024, în contextul în care deficitul bugetar a crescut puternic anul trecut, la 9,3% din PIB în termeni ESA (standardul UE) și 8,6% în termeni cash (standardul național), comparativ cu o țintă de 5% din PIB pe care fusese construit bugetul la început de an.
Pentru anul acesta, bugetul a fost construit cu un deficit de 7% din PIB, dar guvernul a admis deja că această țintă nu mai este realistă, în pofida primului pachet de măsuri fiscale adoptat în iulie, precum și a celui de al doilea, prezentat ca proiect ieri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit într-o conferință de presă, săptămâna aceasta, de un deficit bugetar care s-ar putea situa peste 8%, mai multe detalii urmând să fie furnizate odată cu rectificarea bugetară.
Evaluarea Fitch de astăzi era prevăzută în calendarul agenției. Moody's, a treia mare agenție de evaluare financiară, are, de asemenea, programtă o decizie în septembrie.
Trebuie menționat și că datoria statului a urcat în luna aprilie la 1.013,16 miliarde de lei (56,6% ca pondere în PIB), de la 998,2 miliarde de lei (55,8% din PIB) în luna martie, depășind astfel pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. Datoria crește în general cu nivelul deficitului (deși împrumuturile pot fi de o valoare diferită), iar pentru 2025, deficitul a fost stabilit prin legea bugetului la 7% din PIB, 135 miliarde lei. Cum datoria statului era de 964,4 miliarde lei (54,8% din PIB) la finalul anului trecut, un deficit de 7% ar duce datoria în zona de 1.100 miliarde lei. Deficitul este, însă, așteptat să se situeze peste acest nivel.
Din raportul Fitch:
Președinte nou, Guvern nou: Incertitudinea politică a scăzut semnificativ de la ultima evaluare a ratingului din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent, centrist, pro-UE, a câștigat alegerile prezidențiale din mai împotriva candidatului populist, George Simion. Un guvern de coaliție cvadripartit, pro-occidental, a fost format cu o majoritate confortabilă și sprijinul președintelui.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și rapid legiferat în iulie, bazat pe colaborarea președintelui cu guvernul. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție - PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga - au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică.
Consolidare fiscală: România a început consolidarea fiscală, dar de la o poziție de pornire foarte slabă în 2024, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După măsurile implementate la sfârșitul anului 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu creșteri ale TVA (2 puncte procentuale din cota standard, 2-6 puncte procentuale din cota redusă) intrând în vigoare din august 2025 ca principală măsură pe partea de venituri. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de înghețare nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Deficite încă mari: Cu toate acestea, preconizăm că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria de rating BBB, deficitul scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele de runda a doua, cum ar fi impactul negativ asupra PIB-ului al înăspririi fiscale. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală pe partea de venituri și cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar, întrucât acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecțiile noastre fiscale.
Creștere economică slabă prelungită: Creșterea economică a României a rămas sub 1% din trimestrul I al anului 2024 în cea mai mare parte a timpului, evidențiind compromisuri dificile pe partea de politici între consolidarea fiscală și creșterea anticipată în următorii doi-trei ani. Conform previziunilor noastre, creșterea PIB-ului nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027, dar riscurile negative sunt ținute sub control, deoarece o mai mare claritate cu privire la traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Anticipăm o creștere a PIB-ului de 0,7% în acest an, practic aceeași ca în 2024. Estimăm că avansul se va stabiliza în jurul nivelului de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul anticiclic al fondurilor UE și de o oarecare redresare a creșterii economice din zona euro.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului pentru România, exacerbată de impactul inflaționist al creșterilor TVA. Inflația a rămas peste ținta de 2,5% +/-1 punct punctual stabilită de Banca Națională a României (BNR) din mai 2021, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este prognozată la 6,5%, dublu față de mediana actuală pentru categoria BBB. Inflația de bază a devenit mai persistentă, inflația de bază stabilizându-se la 5%-6% în cursul anilor 2024 și al primei jumătăți a anului 2025, în urma șocurilor inițiale asupra prețurilor la energie și alimente. O inflație persistent peste țintă va amplifica provocările de politică monetară cu care se confruntă BNR, ancorată pe un regim de curs de schimb strict gestionat.
Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024, puțin sub mediana actuală „BBB” de 56%. Luând în considerare pachetul inițial de consolidare al guvernului, preconizăm că rata datoriei va continua să crească până la 63,4% în 2027 și s-ar putea apropia de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul inițial foarte ridicat. În plus, creșterea economică reală moderată prognozată și deflatorul PIB mai scăzut înseamnă că creșterea nominală a PIB-ului va fi în medie de doar 4%-5% pe orizontul de prognoză, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.
Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent s-a mărit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor și a dinamicii continue a importurilor, ceea ce stă la baza problemei deficitului dublu. Mediana actuală a deficitului de cont curent pentru categoria „BBB” este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie o excepție clară. Estimăm că deficitul de cont curent se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din sectorul public și privat, deoarece consolidarea fiscală duce la o scădere a veniturilor disponibile reale. Preconizăm că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, față de 22% în 2024, semnificativ peste valoarea mediană proiectată de 3% pentru indicele „Better Business Bureau”.
Finanțare externă semnificativă: Deficitele sale gemene mari înseamnă că România se bazează pe un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea statului suveran la schimbările de percepție pe piață. Perspectiva unor intrări mari de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea stimulează direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde de euro în mai din cauza intervenției valutare.
Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: România a accesat cu succes piața internațională de obligațiuni (5 miliarde de euro) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele de la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Costul mediu de emisiune în prima jumătate a anului 2025 a fost de 7,2% în lei și 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024. Ne așteptăm ca plățile de dobânzi guvernamentale raportate la venituri să crească la 8,7% (din venituri) până în 2027 (6,8% în 2024), puțin sub nivelul de 9,2% proiectat pentru mediana categoriei de rating BBB.
Reziliența băncilor în ciuda provocărilor: Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să gestioneze riscurile sporite ale mediului operațional, generate de legătura dintre datoria statului și bănci (obligațiunile guvernamentale reprezintă aproximativ 20% din activele totale la sfârșitul lunii martie 2025), volatilitatea crescută a pieței și dublarea impozitului pe cifra de afaceri. Această rezistență este susținută de rate de capitalizare de obicei peste media regională, o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în trimestrul 1 din 2025 la 1,7%) și o finanțare stabilă bazată pe depozite granulare ale clienților locali. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la sfârșitul lunii martie 2025.
ESG - Guvernanță: România are un Scor de Relevanță ESG (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitatea Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și de Reglementare și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul nostru de Rating Suveran (SRM). România are un plasare moderată în clasamentul în WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune/retrogradare negativă a ratingului
- Fiscal: Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice pe termen mediu
- Macro/Extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provenite din incertitudine politică sporită sau din persistentă creștere a raportului fiscal și al deficitelor gemene ridicate
Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune/retrogradare pozitivă a ratingului
- Fiscal: Încredere că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen medi
- Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, provenite dintr-o îmbunătățire structurală a CAD-urilor
