Raiffeisen Bank România, aflată în topul celor mai mari 5 instituții de credit locale după active, parte a unui grup austriac ce are încă operațiuni masive în Federația Rusă, le-a închis conturile mai multor cetățeni ruși care locuiesc și lucrează în România.
Aceștia s-au dus la tribunal și au câștigat în primă instanță procesul, reclamând că rezilierea contractelor lor de servicii bancare a fost ilegală, relevă datele Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În iulie 2023, cei 4 clienți ruși au primit de la Raiffeisen Bank România notificări de denunțare unilaterală a contractelor lor de cont curent cu banca, într-un moment în care grupul-mamă austriac se confrunta cu presiuni din partea Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a ieși de pe piața din Rusia, unde Raiffeisen era cea mai mare instituție de credit occidentală, după agresiunea militară a Moscovei împotriva Ucrainei.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Procesul de vânzare a afacerilor Raiffeisen din Federația Rusă nu a fost finalizat până în prezent.
După câteva zile, Raiffeisen le-a transmis clienților ruși că notificările de denunțare, care stipulau necesitatea unui preaviz scris de 2 luni, nu vor produce efecte juridice și le-a trimis în schimb notificări de reziliere a contractelor, cu efect imediat, fără termen de preaviz.
″(...) pentru fiecare reclamant în parte, au fost închise toate conturile bancare, cardurile de debit și depozitele bancare deținute de reclamanți, respectiv au fost sistate serviciile de internet banking (...). (...) serviciile bancare oferite de pârâtă reclamanților erau servicii obișnuite — cont curent, card de debit și depozit bancar, servicii în lipsa cărora reclamanții se află în imposibilitate de a încasa drepturile salariale care li se cuvin, iar aceasta cu atât mai mult cu cât conduita pârâtei a condus inclusiv la refuzul altor unități bancare de a furniza servicii reclamanților (în concret — refuzul de a le deschide cont bancar)″, se arată în documentele procesului intentat de cei 4 împotriva băncii, analizate de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, unii dinte reclamanți dețineau la acel moment statut de clienți Premium ai Raiffeisen, având conturi la bancă de aproape 10 ani.
Aceștia au spus că locuiesc și muncesc în mod legal pe teritoriul României, fiind posesori de permise de ședere valabile, și că asta arată că ″au fost deja verificați de instituțiile abilitate și că acestea au considerat că reclamanții dovedesc o conduită compatibilă cu drepturile conferite″, fiind ″dificil de imaginat faptul că informațiile deținute de pârâtă cu privire la reclamanți sunt de natură a conduce la o concluzie contrară decât ce a autorităților, care au apreciat că aceștia pot locui și munci în mod legal pe teritoriul țării″.
Date analizate de Profit.ro indică faptul că doi dintre clienții reclamanți sunt foști șefi de subsidiare locale ale grupului metalurgic rus Mechel, care a deținut mai multe combinate siderurgice în România, unul dintre ei fiind și acum director general la fabrica Industrial Steel Wires Câmpia Turzii, ieșită între timp de sub controlul Mechel. Un al treilea este manager la o firmă IT din țară.
Rezilierile au fost efectuate în baza clauzei din contracte care stipulează că Raiffeisen este îndreptățită să rezilieze înțelegerile de plin drept, fără punere în întârziere și fără intervenția instanțelor de judecată, în cazul în care clientul nu respectă prevederile legale în vigoare, normele de lucru ale băncii sau condițiile de funcționare ale contului.
″Față de niciunul dintre reclamanți nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 3.6.3 lit. a din CGB (Condițiile Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare pentru persoane fizice – n.r.), respectiv niciunul dintre Reclamanți nu a încălcat prevederile legale în vigoare, normele de lucru ale Băncii sau condițiile de funcționare ale Contului. (...)
Din analiza notificărilor de reziliere emise, instanța reține că nu s-a făcut referire în concret la dispozițiile legale încălcate de reclamanții-pârâți, la ce norme de lucru sau condiții de funcționare au fost încălcate de către aceștia. Instanța reține că pârâta-reclamantă nu a depus niciun înscris din care să reiasă că a realizat anumite verificări și a constat că reclamanții-pârâți, în calitate de clienți ai băncii, nu respectă prevederile legale în vigoare, normele de lucru ale Băncii sau condițiile de funcționare ale Contului″, se arată în motivarea deciziei de acum a Judecătoriei Sectorului 1 București, de anulare a notificărilor de reziliere și de repunere a părților în situația anterioară.
Decizia nu este definitivă, Raiffeisen Bank putând face apel.
Banca a justificat rezilierile cu argumente geopolitice și de reglementare, subliniind însă că nu a fost vorba de discriminare pe bază de naționalitate. Absența discriminării a fost admisă și de instanța de judecată, care a refuzat solicitarea reclamanților de a li se plăti pentru asta daune morale simbolice de 10 lei.
″Contextul geopolitic actual, legat de conflictul armat în care este implicată țara ai cărei cetățeni sunt reclamanții, a condus, încă din anul 2014, și a sporit în anul 2022, preocuparea instituțională față de conduita anumitor entități și persoane fizice de naționalitate rusă. Această preocupare a primit o reglementare legală, de care sunt ținute inclusiv instituțiile financiar-bancare; ca exemple, menționăm: Regulamentul (UE) 833/2014 (privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina - n.r.), Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, Directiva (UE) 2016/2.258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor, Directiva (UE) 2018/843 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
Pe plan național, unele din cele mai importante acte normative care au transpus în legislația națională prevederile directivelor europene sunt: Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Regulamentul BNR nr. 2/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, cu aplicabilitate in cazul institutiilor bancare si financiare, Regulamentul ASF nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului aplicabil în cazul entităților aflate sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară.
Aceste reglementari impun instituțiilor financiar-bancare măsuri de monitorizare în mod continuu a relațiilor de afaceri, ca parte din procesul complex de cunoaștere a clientelei, inclusiv prin administrarea corespunzătoare a profilului riscului clientului. (...) motivația (rezilierilor – n.r.) a fost legată de nivelul de risc pe care banca și-l poate asuma în cadrul obligației de prudențialitate impuse de lege și de regulamentele BNR″, se menționează în documentele din dosar.
Potrivit acestora, deciziile Raiffeisen Bank de reziliere a contractelor de servicii bancare nu au avut de a face cu situațiile individuale ale clienților reclamanți, ci au fost determinate de politicile grupului-mamă.
Raiffeisen Bank a mai arătat că ″nu este vorba despre o discriminare, ci despre faptul că cetățenia reclamanților, anume cetățenia rusă, este cuprinsă în acele acte normative la nivel internațional prin care se aplică niște sancțiuni, prin care băncile sunt obligate să-și asume un risc mai mare″, iar ″banca (...) are libertatea de a-și asuma nivelul de risc pe care îl dorește, nefiind vorba de o discriminare cu privire la anumiți clienți″.
″(...) într-adevăr, cetățenia a fost motivul pentru care s-au reziliat contractele, dar nu în sensul de discriminare, ci pentru a nu-și asuma riscuri atât de mari. (...) (Pârâta Raiffeisen Bank – n.r.) dorește să încheie aceste relații, deoarece există reglementări internaționale conform cărora banca trebuie să realizeze mai multe operațiuni de monitorizare, iar pârâta nu a vrut să-și asume acest risc″, se mai spune în documente.
În replică, reclamanții au arătat că ″sancțiunile internaționale (împotriva unor entități din Federația Rusă – n.r.) sunt punctuale, existând o listă cu persoane fizice și societăți comerciale care sunt sancționate, a căror activitate este restrânsă și nu au voie să deschidă conturi, nefiind o sancțiune de principiu″.
