Ministerul Finanțelor a împrumutat 800 de milioane de lei din piața internă, pe o cerere ridicată din partea băncilor. Randamentele s-au împotmolit însă la 7,3%, un nivel încă ridicat, semn că acesta este noul nivel al pieței, după măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.
Trezoreria a emis obligațiuni cu scadența în februarie 2032 de 800 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei și o cerere de 1,2 miliarde de lei din partea investitorilor.
Randamentul mediu de adjudecare a fost de 7,31%, similar celui de la ultimele 10 licitații de obligațiuni.
Finanțarea de pe piața internă la volume ridicate a fost reluată după încheierea alegerilor prezidențiale, cu o corecție de circa 20 de puncte de bază în piața primară.
În piața secundară, randamentele au scăzut, în funcție de scadență, cu 20-30 de puncte de bază, în funcție de scadență, de la anunțarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar.
În ultima săptămână randamentele par însă împotmolite și chiar au crescut ușor, cu 4 puncte de bază, pe scadența la 10 ani, la 7,13% pe an.
„Pe termen scurt, randamentele s-au stabilizat după implementarea primului pachet de măsuri fiscale și discuțiile despre al doilea. Presiunile inflaționiste sunt în creștere din cauza majorării TVA și a accizelor începând cu luna august. Pe termen lung, incertitudinea economică globală continuă, punând presiune pe randamente”, arată un raport UniCredit Bank România.
Randamentele se apropie însă din ce în ce mai mult de cele ale Ungariei, a doua cea mai prost clasată țară din acest punct de vedere după România. Ungaria plătește 7,03% pentru împrumuturile la 10 ani în monedă națională.
În euro, randamentele României (pentru titlurile scadente în 2033) sunt cu 3,52 puncte procentuale peste cele ale Germaniei, cel mai ridicat nivel din UE și chiar peste cel al țărilor non-UE precum Serbia (spread de 2,33 pp). Ungaria plătește un spread de 1,97 pp și Polonia de 1,08 pp.
România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și este obligată la măsuri de corecție pentru reducerea acestuia, în condițiile în care traiectoria deficitului în acest an este aproape identică cu cea de anul trecut.
Trezoreria a profitat de momentul favorabil de după anunțarea creșterilor de taxe și a înghețării unor cheltuieli și a ieșit pe piețele externe cu împrumuturi de 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro.
Datoria publică a urcat la aproape 56% din PIB, cu 7 puncte procentuale peste finele lui 2023 și cu 20 pp peste nivelul de la finele lui 2019 - cea mai mare creștere din UE.
