Creșterea pragului cifrei de afaceri anuale a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul de la 10.000 de euro la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii cash-back, a anunțat marți Mastercard.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a votat, marți, creșterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul, scrie News.ro.
”Mastercard, care a fost încă de la început și este în continuare un susținător al legii cash-back, consideră că majorarea pragului până la 50.000 de euro elimină principalul efect benefic al legii, și anume incluziunea financiară în mediul rural”, se arată în comunicat.
Creșterea pragului anulează efectele beneficii ale legii, în contextul în care comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, consideră directorul general al Mastercard România, Cosmin Vladimirescu.
”Creșterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an”, a declarat Vladimirescu, în cadrul comunicatului.
Totodată, Vladimirescu atrage atenția că, din cauza acestei măsuri, 73% din totalul comercianților autorizați - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligați să accepte plăți prin intermediul cardurilor.
”Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social și tehnologic între polii de dezvoltare - cele câteva mari orașe din România, micul urban și mediul rural. Utilizatorii de carduri din mediul rural și din urbanul mic - pensii, beneficii sociale, subvenții APIA - nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant”, a spus Vladimirescu.
Alte efecte ar putea fi accentuarea economiei gri, creșterea numerarului aflat în circulație și eliminarea sprijinului oferit autorităților fiscale, prin trasabilitatea tranzacțiilor. În România, numerarul în circulație are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media țărilor din Zona Euro, potrivit studiului ”Impactul plăților electronice asupra economiei”, realizat de PwC la cererea Mastercard.
Totodată, plățile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media țărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată același studiu.
”România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, față de 28,4%, cât avea în 2013 – și unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată. Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte țări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE”, se arată în comunicat.
