ANALIZĂ Asia își construiește propria plasă de siguranță financiară

PE SCURT: CE TREBUIE SĂ ȘTII ASTĂZI

1. Aprecierea record a monedei taiwaneze - Dolarul taiwanez a înregistrat o apreciere spectaculoasă de peste 5% într-un interval foarte scurt, cel mai puternic avans din ultimii ani, semnalând reconfigurarea fluxurilor de capital în Asia.
2. Unitate economică fără precedent în ASEAN+3 - Declarația comună de la Milano a miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN+3 demonstrează o coeziune regională crescută și implementarea de inițiative concrete pentru autonomie financiară, inclusiv extinderea CMIM, lansarea programului SPIRIT și consolidarea rolului AMRO.
3. De la vulnerabilitate la reziliență financiară - Economiile asiatice, cândva susceptibile la volatilitatea piețelor globale și speculații (precum cele din criza din 1997), construiesc acum sisteme financiare regionale robuste, reducând dependența de instituțiile occidentale și dezvoltând mecanisme proprii de intervenție și stabilizare.
4. Consecințe neașteptate ale politicilor lui Trump - Tarifele și "deglobalizarea" promovate de administrația americană au ca efect de recul strategic consolidarea cooperării economice în Asia și accelerarea "de-dolarizării soft", exemplificată și prin reluarea relațiilor diplomatice dintre China și Parlamentul European.

Pe 4 mai, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din ASEAN, China, Japonia și Coreea de Sud s-au reunit la Milano pentru cea de-a 28-a întâlnire ASEAN+3. Declarația comună emisă cu această ocazie este poate cea mai semnificativă dovadă de unitate economică în Asia de Sud-Est din ultimul deceniu. Declarația subliniază unitatea și angajamentul pentru cooperare regională, tonul și contextul ei sugerând o coeziune sporită față de anii anteriori.

Tonul declarației este unul diplomatic, dar direcția este clară: statele asiatice vor să reducă expunerea la riscurile externe, în special cele legate de politicile comerciale ale Statelor Unite. Documentul critică explicit ”escaladarea protecționismului”, o aluzie directă la tarifele lui Trump, și cere consolidarea unei ordini comerciale multilaterală, echitabilă și bazată pe reguli, având în centrul ei Organizația Mondială a Comerțului.

CITEȘTE ȘI Google lansează o nouă divizie de producție film și TV

INIȚIATIVE CONCRETE PENTRU AUTONOMIE REGIONALĂ

Printre inițiativele anunțate se numără:

• Extinderea Chiang Mai Initiative Multilateralisation (CMIM) – un mecanism regional de sprijin financiar, menit să funcționeze ca alternativă la FMI
• Lansarea SPIRIT – un program pilot care oferă statelor asistență tehnică pentru reforme structurale, susținut de China. Astfel, statul chinez nu doar că va susține financiar și logistic programul SPIRIT, dar cu siguranță că va orienta agenda acestuia spre inovare, transfer de expertiză și integrare economică regională, consolidându-și în acest fel poziția de lider și partener strategic în cadrul ASEAN+3.
• Consolidarea piețelor de obligațiuni în monedă locală, inclusiv prin obligațiuni verzi și digitalizare.
• Creșterea rolului AMRO, echivalentul regional al FMI, cu accent pe monitorizarea riscurilor și consiliere. AMRO are un rol sporit în monitorizarea macroeconomică și asigurarea stabilității regionale.
• Asigurarea împotriva dezastrelor naturale prin DRFI – Disaster Risk Financing Initiative. DRFI este cadrul strategic și operațional prin care ASEAN+3 își propune să gestioneze mai eficient riscurile financiare asociate dezastrelor, prin soluții inovatoare, cooperare regională și consolidarea capacității de răspuns și recuperare.

În centrul viziunii ASEAN+3 se află Regional Comprehensive Economic Partnership (RCEP), cel mai mare acord de liber schimb din lume, semnat în noiembrie 2020 de 15 țări din zona Asia – Pacific: cele 10 state membre ASEAN plus China, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Scopul principal al RCEP este reducerea progresivă a tarifelor vamale, facilitarea comerțului cu bunuri, armonizarea regulilor de origine, precum și simplificarea procedurilor vamale. De remarcat că semnarea acestui acord a reprezentant o victorie geopolitică pentru China, în contextul în care SUA și India nu fac parte din acest acord.

O REORIENTARE SISTEMICĂ

Pentru investitori, mesajul este clar: Asia de Est se transformă într-un bloc financiar și comercial autonom, iar arhitectura sa devine tot mai puțin dependentă de Occident. Diversificarea parteneriatelor, dezvoltarea infrastructurii financiare proprii și interconectarea regiunii încep să devină noua normă.

Mesajul ASEAN+3 este un semnal că ”deglobalizarea” promovată de SUA are un efect de recul strategic: consolidează coeziunea economică în Asia și accelerează procesul de ”de-dolarizare soft”.

CITEȘTE ȘI FOTO Nou șantier de autostradă lansat în România. Tot cu constructori turci

Tot în direcția reorientării sistemice, China și Parlamentul European au decis astăzi să ridice simultan și complet restricțiile diplomatice dintre cele două părți. Decizia marchează un pas important spre normalizarea relațiilor dintre China și Parlamentul European, după mai bine de patru ani de blocaj diplomatic. Pare din ce în ce mai mult că politicile comerciale ale SUA au ca efect neașteptat apropierea economică dintre Europa și Asia.

ASIA INVERSEAZĂ CRIZA VALUTARĂ: ÎNCEPUTUL SFÂRȘITULUI DOMINAȚIEI DOLARULUI?

În ultimele zile, piața valutară asiatică a cunoscut o volatilitate remarcabilă. Dolarul taiwanez (TWD) a înregistrat cea mai puternică apreciere din ultimii ani, crescând cu peste 5% într-un interval foarte scurt – un eveniment considerat de analiști drept unul statistic rar. Această mișcare a fost alimentată de date economice solide din Taiwan, de cererea globală pentru produse tehnologice și de anticiparea unor noi tarife comerciale din partea SUA.

Actuala situație are rădăcini istorice în criza financiară asiatică din 1997, care a început în Thailanda și s-a extins rapid în regiune, provocând temeri de colaps economic global. În acea perioadă, liderii din Asia de Sud-Est au acuzat speculanții occidentali că au amplificat volatilitatea monedelor regionale. George Soros a recunoscut ulterior că fondul său a vândut short bahtul thailandez și ringgitul malaiezian la începutul anului 1997, deși a negat că ar fi cauzat prăbușirea piețelor.

În timpul crizei asiatice din 1997, George Soros a fost acuzat public de premierul Malaieziei, Mahathir Mohamad, că ar fi contribuit la destabilizarea monedelor regionale. Soros a recunoscut implicarea fondului său, dar nu există dovezi că Scott Bessent, actualul secretar al Trezoreriei SUA, a avut un rol direct în acele operațiuni. Bessent și-a început cariera la Soros Fund Management în 1991 și a fost membru al echipei care a orchestrat faimosul atac împotriva lirei sterline în 1992, cunoscut sub numele de "Miercurea Neagră", când fondul lui Soros a obținut profituri de peste 1 miliard de dolari.

În prezent, Scott Bessent, ca secretar al Trezoreriei SUA, coordonează principalele politici economice americane, inclusiv introducerea de tarife vamale suplimentare. El susține că programul economic al administrației Trump ar trebui să deschidă o "nouă eră economică de aur" pentru SUA. Recent, Bessent a avertizat că ripostele la tarifele americane ar putea escalada tensiunile comerciale și a sugerat că apropierea economică de China ar putea avea consecințe negative pentru aliații SUA.

Aprecierea fără precedent a dolarului taiwanez este interpretată de analiști ca parte a unei tendințe mai largi de diversificare a rezervelor și de reducere a dependenței de dolarul american. Acest fenomen reflectă incertitudinea generată de politicile comerciale ale administrației Trump, care au provocat reconfigurări ale fluxurilor de capital și ale lanțurilor de aprovizionare globale.

Chiar dacă aprecierea monedei pune presiune pe exportatori, investitorii străini continuă să cumpere acțiuni taiwaneze. Economia Taiwanului a crescut cu 5,37% în primul trimestru din 2025, depășind așteptările analiștilor, pe fondul cererii globale pentru hardware și componente destinate inteligenței artificiale.

Dacă în 1997 economiile asiatice erau vulnerabile la atacuri speculative, astăzi ele răspund prin diversificarea rezervelor și creșterea autonomiei financiare. Experiența lui Bessent în piețele financiare oferă SUA un avantaj strategic, însă Asia accelerează dezvoltarea sistemelor regionale de decontare și digitalizarea monedelor, transformând competiția într-una tehnologică, nu doar valutară. Aceste evoluții recente arată o reconfigurare a relațiilor economice globale, cu implicații majore pentru investitori și companii din întreaga lume.

DISCLAIMER

INFORMAȚII IMPORTANTE PENTRU CITITORI
Sunt un investitor de retail și comentator financiar, nu un consilier financiar licențiat sau înregistrat. Conținutul acestui newsletter reprezintă exclusiv opiniile și analizele mele personale și nu constituie recomandări financiare profesionale sau individualizate.

TRANSPARENȚA INVESTIȚIILOR
În prezent, nu dețin investiții în companiile menționate în acest newsletter.

RISCURI
Investițiile în piețele financiare implică riscuri semnificative, inclusiv posibilitatea pierderii parțiale sau totale a capitalului investit. Performanțele anterioare nu garantează rezultate viitoare.

DECIZIA DE INVESTIȚIE
Orice decizie de investiție trebuie luată în urma propriei analize și, dacă este posibil, după consultarea unui consilier financiar profesionist. Niciodată nu investiți fonduri pe care nu vă permiteți să le pierdeți.