Ratele românilor vor exploda de la 1 octombrie.
IRCC, indicele după care sunt calculate ratele la locuințe, a crescut cu peste jumătate de procent și a atins maximul istoric.
În funcție de durata creditului și valoarea ratei, românii vor plăti cu până la 100 de lei mai mult în fiecare lună, arată Prima News.
De la 1 octombrie, consumatorii cu credite în lei vor vedea o creștere a IRCC de la 5,55% la 6,07%, cel mai ridicat nivel de când indicele a fost introdus, în mai 2019.
Datele de la finalul lunii iunie au confirmat ceea ce Profit.ro scria anterior. IRCC ajunge la cel mai ridicat nivel de când a fost introdus, iar noua valoare se va aplica din toamnă. Până atunci, cresc prima oară ratele celor cu împrumuturi legate de ROBOR.
Astfel, românii cu credite la bănci încep să plătească prețul dezechilibrelor României, în condițiile în care efectele tensiunilor politice și electorale din luna mai încă nu s-au disipat.
Cum s-a ajuns aici
În 2024, deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB, aproape de recordurile din 2009 și 2020, ani de recesiune globală. În vederea alegerilor prezidențiale reluate, coaliția PSD-PNL-UDMR nu a luat măsurile necesare care să ducă la scăderea deficitului bugetar în acest an, astfel că nivelul acestuia e similar celui din 2024 la cinci luni, ca pondere în PIB.
După primul tur al prezidențialelor reluate, candidatul PSD-PNL-UDMR s-a clasat abia pe locul al treilea, astfel că premierul Marcel Ciolacu a demisionat, ceea ce a deschis perspectiva unei instabilități politice.
Faptul că pe primul loc, și la o distanță mare de cel secund, s-a clasat candidatul partidului de opoziție AUR a complicat și mai mult situația. George Simion era catalogat de analiștii financiari ca populist, extremist (de dreapta) și/sau eurosceptic, ceea ce ar fi putut însemna eventuale probleme cu intrările de fonduri europene în viitor.
Investitorii străini au vândut puternic activele românești, cursul a rupt pragul de 5 lei/euro, BNR a cheltuit între 6 și 8 miliarde de euro să atenueze deprecierea, ceea ce a dus la evaporarea excedentului de lichiditate din piață. De la circa 5,5%, cât este rata facilității de depozit, dobânzile au crescut la 6,5% - rata cheie – și chiar peste.
După cel de-al doilea tur al prezidențialelor, în care Simion a pierdut în fața independentului Nicușor Dan, BNR a început să finanțeze băncile prin operațiuni repo, adică la nivelul ratei cheie. Deși finanțarea repo e mai ieftină cu un punct procentual decât cea la Lombard, la care ar fi trebuit poate să apeleze unele bănci, rămâne totuși cu un punct față de nivelul cu care băncile erau obișnuite când banii erau în exces.
Cererea băncilor de credite repo de la BNR a fluctuat cel mai ridicat nivel fiind de 25 de miliarde de lei și cel mai scăzut de 6,5 miliarde de lei, cel din această luni, pe care BNR l-a acoperit abia cu 1,5 miliarde de lei.
Pe măsură ce se reiau fluxurile de investiții și intrările de fonduri europene, lichiditatea din piață și-ar putea reveni, ceea ce va pune presiune pe scăderea dobânzilor – de altfel, guvernatorul Isărescu declara că despre o eventuală reducere a ratei cheie se poate vorbi doar după scăderea dobânzilor din piață.
Pentru ca banii să revină, este nevoie ca guvernul să ia măsurile care să asigure investitorii că scăderea deficitului este o prioritate și că măsurile luate sunt suficiente pentru a atinge țintele asumate în fața Comisiei Europene.
Ce înseamnă creșterea ROBOR și IRCC
Calcule la rată La un credit de 210.000 de lei pe 300 de luni, acordat cu o marjă de 2,03 puncte procentuale în funcție de ROBOR la 3 luni, respectiv de 2,5% în funcție de IRCC, de la 1 iulie avem următoarele modificări ipotetice.
Rata creditului în funcție de ROBOR la 3 luni crește de la 1.615 lei la 1.721 de lei. Rata creditului în funcție de IRCC se menține la 1.628 de lei, având în vedere că IRCC se aplică cu o întârziere de 3 luni și rămâne la valoare de 5,55%.
De la 1 octombrie, rata în funcție de IRCC crește însă de la 1.628 de lei la 1.701 de lei. CITEȘTE ȘI VIDEO Ministrul Finanțelor a ieșit din birou să discute cu protestatarii de pe hol:
Situația este chiar gravă! Marjele de dobândă au fost alese astfel încât cele două împrumuturi să aibă aceeași dobândă la originare, în 2019, când a fost introdus IRCC.
Începând cu primul trimestru din 2022, debitorul cu credite legate de IRCC din exemplul nostru a plătit cu circa 3.600 de lei mai puțin la rate decât cel cu credite legate de ROBOR, chiar dacă dobânda pentru cele din urmă a fost mai mică începând cu T1 2024 și până în T2 2025.
