Dezvoltarea imobiliară la nivel național și local este afectată în mod semnificativ de conduita a autorităților publice și obținerea documentelor necesare edificării unor imobile, a declarat Adriana Dobre, partener la Băncilă, Diaconu și Asociații, prezentă la conferința Profit.ro “Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale”.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul Prima News TV, a fost organizat cu sprijinul Auchan, Băncilă, Diaconu&Asociații, Cushman&Wakefield, Goldbach Group, Imobiliare.ro, Salt Bank, SVN România
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"După cum bine știți, nu poți să construiești fără concursul autorităților publice și, de multe ori, de la autoritatea publică nu primești neapărat ceea ce te aștepți să primești, respectiv documentul solicitat în termen sau niște clarificări coerente în termen. Dezvoltarea imobiliară este afectată în mod semnificativ de această conduită a autorităților publice.
Avem o problemă, spre exemplu, cu aceste PUZ-uri. În București, pentru a edifica pe parcele mai mari de peste 3.000 metri pătrați, îți trebuie un PUZ. Din păcate însă, la nivelul Capitalei, ]n ultimii 5-6 ani nu a fost aprobat niciun PUZ având ca beneficiar un privat, au trecut doar câteva PUZ-uri pentru proiecte de interes public", a afirmat Dobre.
Ea a adăugat că, la nivelul Capitalei, se manifestă probleme și cu eliberarea oricăror acte necesare în materie de edificare, cum ar fi o autorizație de construire sau un banal aviz de defrișare copaci.
"În principiu, nimic nu se eliberează de bună voie, chiar și certificatele de urbanism se eliberează cu foarte multă dificultate. Din punctul meu de vedere, un factor important pentru acest blocaj este dat de conduita autorităților, care nu urmăresc prevederile locale.
Eu înțeleg că de-a lungul timpului am avut niște exemple nu neapărat de bună practică și că, în acest context, ne dorim să nu mai avem astfel de exemple în continuare, dar soluția nu este să nu se facă nimic în privința oricărui proiect, fie că vorbim de un proiect de clădire de birouri, fie că vorbim de un proiect rezidențial.
Soluția este să se facă o analiză de la caz la caz a fiecărui proiect, să fie identificate minusurile și în ce măsură pot fi îmbunătățite și, într-un final, să se obțină documentul solicitat, fără a fi necesar să se apeleze la instanță, procesele având o durată foarte mare, plus că instanțele nu sunt specializate pe spețe imobiliare sau legate de urbanism", a mai spus reprezentanta Băncilă, Diaconu și Asociații.
Dobre a amintit că ultimul PUG al Bucureștiului a fost aprobat în anul 2000, document care dorește a fi actualizat.
"S-au demarat demersuri în urmă cu 13 ani, dar în continuare suntem într-o fază foarte incipientă. Avem doar niște studii pe diverse categorii, niște studii de natură să analizeze care sunt problemele în practică la nivelul Capitalei, în ce măsură a fost implementat PUG 2000 și ce putem face pentru o dezvoltare armonioasă în următorii 15-20 ani.
Acest PUG este într-o fază relativ incipientă, cu câteva studii și câteva linii directoare, știm ce s-ar dori, dar suntem departe de a-l vedea într-o fază concretă, departe de a prinde formă.
S-au semnalat niște carențe, că orașul nu s-a dezvoltat proporțional, că s-a dezvoltat pe ici, pe colo haotic, că avem locuințe care nu au acces la infrastructură, că nu mai avem suficient teren în domeniul public, dar nimeni nu ne spune concret cum vom rezolva aceste probleme prin noul PUG. Sunt sceptică față de noul PUG, mi-e teamă că vom avea un nou PUG 2000, care se va numi PUG 2025", a afirmat Dobre.
