Apartamentele noi continuă să se scumpească, pe fondul ofertei scăzute și al costurilor de construcție în creștere, chiriile sediilor de firmă sunt așteptate să urce și ele, tot din lipsa ofertei, iar nișa parcurilor de retail prinde avânt, a fost semnalat la conferința Profit.ro „Piața imobiliară, între șocuri și oportunități“ - Ediția a V-a.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul Prima News TV, a fost organizat cu sprijinul Auchan, Băncilă, Diaconu&Asociații, Cushman&Wakefield, Goldbach Group, Imobiliare.ro, Salt Bank, SVN România
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
Prețul apartamentelor noi din zona București-Ilfov continuă să crească, cu un procent anual estimat la circa 20% pentru 2025, previzione. Dezvoltatorii imobiliari prezenți la dezbaterea Profit.ro așteaptă deblocarea urbanistică a Capitalei după instalarea viitorului primar general și își fac planuri și pentru realizarea de proiecte rezidențiale în alte orașe din țară.
Vedeta pieței imobiliare, sectorul de retail, pe care s-a realizat cel mai mare volum de tranzacții în 2024 și în primul trimestru din 2025, atrage tot mai mulți jucători interesați de extinderea pe nișa parcurilor de retail. Goldbach și Global Vision au planuri concrete de investiții în această direcție, după cum au anunțat reprezentanții acestor companii la conferința Profit.ro.
Munca în sistem hibrid, acasă și la birouri, a modificat structura cererii de spații pentru birouri. Au început să apară cazuri de companii care și-au restrâns sediile imediat după pandemie și care acum au nevoie să se extindă pentru că au făcut noi angajări, iar numărul de posturi de lucru devin insuficient.
Totodată, reticența dezvoltatorilor imobiliari în a mai construi clădiri noi de birouri face ca cererea noua de închirieri de sedii să fie greu de satisfăcut, ceea ce pune presiune pe creșterea chiriilor în clădirile existente.
Se identifică un potențial crescut de atractivitate pentru achiziția de clădiri de birouri de dimensiuni mici, dar amplasate în centrul Bucureștiului, în care pot fi închiriate sedii companiilor de talie mai redusă.
Investitorii așteaptă noi reglementări pe piață care să faciliteze înființarea de fonduri de investiții, de tip REIT (Real Estate Investment Trust). Scopul este înlesnirea accesului la finanțare de pe piața de capital.
Atât Redport, cât și Global Vision și-au exprimat interesul de a se lista la Bursa de Valori București în anii care urmează.
Potențialul pentru dezvoltarea retailului este enorm, 34% populația țării fiind total neacoperită de retailul modern, în condițiile în care nivelul de trai a urcat considerabil în ultimii 10 ani, a arătat Florentin Avădanei, co-CEO Goldbach Group.
“Potențialul pentru dezvoltarea retailului este enorm. Gândiți-vă că 44% din populația României este în mediul rural. Sigur înseamnă și comune în jurul marilor centre urbane. Să zicem că mai dăm jos 10% și rămânem cu 34% - populație a acestei țări care e total neacoperită de retailul modern. Adică să mergi la cumpărături într-un spațiu civilizat unde să ai o ofertă pe măsură”, spune Florentin Avădanei.
"Sigur există mereu probleme. Dar, din perspectiva investitorilor, să ne uităm cum s-au transformat prețurile terenurilor. Acum 7 ani am cumpărat un teren pentru un proiect comercial într-un oraș reședință de județ. Am plătit 55 de euro metrul pătrat. Astăzi, în același oraș, nu mai găsesc sub 160 -180 de euro pe metrul pătrat. Asta e realitatea, în ultimii 10 ani prețurile terenurilor s-au triplat”, arată CEO-ul.
În același timp, apreciază că, coroborat și cu dezvoltarea societății, retailul va atrage în continuare investiții.
"Am mers mult prin țară, că asta implică activitatea de dezvoltator de retail, să vezi locurile și să simți pulsul comunității respective. Și lucrurile stau mult mai bine decât acum 10 ani. Mai bine decât acum 5 ani, și tot așa. Direcția e bună și noi la Goldbach suntem optimiști, și credem că anul acesta va fi unul foarte bun, dar nu la fel de bun ca anul viitor”, a punctat Avădanei.
Cererea de apartamente este mare în București este mare, pentru că, de exemplu, pentru a achiziționa un apartament de două camere, azi ai nevoie de 80 de salarii medii, în comparație cu anul 2009, când aveai nevoie de salariul mediu pe 33 de ani. De cealaltă parte, oferta a scăzut, ceea ce pune presiune mare pe prețuri, spune Gabriel Voicu, vicepreședinte, Managing Partner New Homes Division, SVN Romania.
“La oferta reală aflată la vânzare, pe care noi o cunoaștem prin contact direct cu dezvoltatorii, încă din faza de achiziție a terenurilor. Încă din 2023 se anunța că impactul acestui tip de achiziții se va resimți în 2025, 2026 și 2027. Și, într-adevăr, deja se vede un impact: scăderea ofertei. Ce este însă și mai interesant — în sens negativ — este că pentru 2026 previziunile sunt și mai pesimiste, dacă nu se întoarce ceva radical.
Cererea rămâne foarte ridicată
Pentru a achiziționa un apartament de două camere, conform calculelor SVN, este nevoie în prezent de aproximativ 80 de salarii medii lunare — adică în jur de 6 ani și jumătate de venituri medii. Prin comparație, în 2009, pentru aceeași achiziție era nevoie de echivalentul salariului mediu cumulat pe cel puțin 33 de ani, ceea ce evidențiază ce mai bună accesibilitate din istoria modernă a României.
“Dacă luăm un salariu mediu de 1.350–1.400 de euro și un credit ipotecar de 500 de euro pe lună, asta înseamnă aproximativ 30% din venituri — ceea ce duce la o cerere sănătoasă pe piață” spune Voicu.
Acest cumul de factori duce la o presiune naturală pe prețuri. Expertul a estimat o creștere, luând în calcul cele două componente, de cerere și de ofertă. “Din calculele noastre, deja suntem la un plus de 15%, iar până la sfârșitul anului estimăm că vom ajunge în zona de +20%.
Această evoluție are o dinamică naturală. Desigur, va afecta puțin și gradul de accesibilitate, însă nu dramatic, pentru că salariul mediu a crescut într-un ritm accelerat în ultimii ani — deși acest ritm nu va putea continua la nesfârșit”, a spus Voicu.
Dezvoltarea imobiliară la nivel național și local este afectată în mod semnificativ de conduita a autorităților publice și obținerea documentelor necesare edificării unor imobile, a declarat Adriana Dobre, partener la Băncilă, Diaconu și Asociații.
"După cum bine știți, nu poți să construiești fără concursul autorităților publice și, de multe ori, de la autoritatea publică nu primești neapărat ceea ce te aștepți să primești, respectiv documentul solicitat în termen sau niște clarificări coerente în termen. Dezvoltarea imobiliară este afectată în mod semnificativ de această conduită a autorităților publice.
Avem o problemă, spre exemplu, cu aceste PUZ-uri. În București, pentru a edifica pe parcele mai mari de peste 3.000 metri pătrați, îți trebuie un PUZ. Din păcate însă, la nivelul Capitalei, ]n ultimii 5-6 ani nu a fost aprobat niciun PUZ având ca beneficiar un privat, au trecut doar câteva PUZ-uri pentru proiecte de interes public", a afirmat Dobre.
"În principiu, nimic nu se eliberează de bună voie, chiar și certificatele de urbanism se eliberează cu foarte multă dificultate. Din punctul meu de vedere, un factor important pentru acest blocaj este dat de conduita autorităților, care nu urmăresc prevederile locale.
Eu înțeleg că de-a lungul timpului am avut niște exemple nu neapărat de bună practică și că, în acest context, ne dorim să nu mai avem astfel de exemple în continuare, dar soluția nu este să nu se facă nimic în privința oricărui proiect, fie că vorbim de un proiect de clădire de birouri, fie că vorbim de un proiect rezidențial.
Soluția este să se facă o analiză de la caz la caz a fiecărui proiect, să fie identificate minusurile și în ce măsură pot fi îmbunătățite și, într-un final, să se obțină documentul solicitat, fără a fi necesar să se apeleze la instanță, procesele având o durată foarte mare, plus că instanțele nu sunt specializate pe spețe imobiliare sau legate de urbanism", a mai spus reprezentanta Băncilă, Diaconu și Asociații.
Dobre a amintit că ultimul PUG al Bucureștiului a fost aprobat în anul 2000, document care dorește a fi actualizat.
"S-au demarat demersuri în urmă cu 13 ani, dar în continuare suntem într-o fază foarte incipientă. Avem doar niște studii pe diverse categorii, niște studii de natură să analizeze care sunt problemele în practică la nivelul Capitalei, în ce măsură a fost implementat PUG 2000 și ce putem face pentru o dezvoltare armonioasă în următorii 15-20 ani.
Acest PUG este într-o fază relativ incipientă, cu câteva studii și câteva linii directoare, știm ce s-ar dori, dar suntem departe de a-l vedea într-o fază concretă, departe de a prinde formă.
S-au semnalat niște carențe, că orașul nu s-a dezvoltat proporțional, că s-a dezvoltat pe ici, pe colo haotic, că avem locuințe care nu au acces la infrastructură, că nu mai avem suficient teren în domeniul public, dar nimeni nu ne spune concret cum vom rezolva aceste probleme prin noul PUG. Sunt sceptică față de noul PUG, mi-e teamă că vom avea un nou PUG 2000, care se va numi PUG 2025", a afirmat Dobre.
O radiografie a prețurilor la imobiliare în București arată o presiune mare pe relația ofertă slabă - cerere în creștere, semnalează Andreea Popa, Senior Consultant Imobiliare.ro.
“În luna mai, la nivel național (apartamente noi și vechi), prețurile sunt în creștere cu 15% față de luna mai a anului anterior În ceea ce privește oferta, în primul trimestru al acestui an avem o scădere cu aproape 50% față de anul 2020. Cererea, în schimb, este în creștere cu 81% în cinci ani.
Am analizat cartierele din Capitală cu cea mai extinsă ofertă, raportat la primul trimestru al acestui an. În București, există 211 proiecte rezidențiale active.
Pe primele trei locuri se află:
Zona Theodor Pallady: aproximativ 2.520 de apartamente, cu un preț mediu de 1.891 euro/mp;
Zona Pipera: 1.858 de apartamente, cu un preț mediu de 2.682 euro/mp;
Zona Militari: aproximativ 975 de apartamente listate, cu un preț mediu de 1.887 euro/mp.
Un subiect de discuție a fost și creșterea salariului mediu. În ultimii cinci ani, din 2020 până în 2024, salariul mediu net în București a ajuns la 6.749 lei — o creștere de 53%. Ca urmare, perioada necesară pentru achiziția unui apartament de 50 mp s-a redus de la 10 ani la 8 ani.
În ceea ce privește planurile dezvoltatorilor pentru următorii ani, în București sunt planificate, până la finalul anului 2028, aproximativ 32.000 de apartamente noi.
Cele mai mari oferte planificate se regăsesc în:
Pallady: 5.785 apartamente;
Pipera: 4.438 apartamente;
Drumul Taberei: 2.341 apartamente.
Piața imobiliară comercială din România a început anul 2025 cu un avans notabil, înregistrând tranzacții de aproximativ 170 de milioane de euro în primul trimestru, dintre care sectorul de retail a dominat cu circa 100 de milioane de euro.
Mihaela Pană, Partner Private Investment Capital Markets în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, a evidențiat, că, în ciuda incertitudinilor politice, interesul investitorilor, în special al celor străini, rămâne ridicat, datorită randamentelor competitive oferite de piața locală.
„În primul trimestru al acestui an, piața a continuat să crească, așa cum s-a întâmplat în 2024. Am avut un moment de șoc, practic perioada între cele două tururi de alegeri, pe care o putem compara cu perioada pandemică, luna în care am stat izolați în casă și practic nu știam ce urma să se întâmple. A fost o perioadă în care toată lumea își punea tot felul de întrebări, dar am constatat că ulterior toate tranzacțiile în care noi eram implicați și suntem implicați și-au urmat cursul”, a declarat Mihaela Pană.
Dintre cele zece tranzacții aflate în derulare, trei au fost finalizate în primul trimestru, iar alte șapte sunt preconizate să se încheie până la sfârșitul anului. Retailul a fost sectorul dominant, cu un volum de aproximativ 100 de milioane de euro din totalul de 170 de milioane de euro tranzacționate.
„Am fost implicați în cea mai mare tranzacție în zona de retail în primul trimestru, în contextul în care am reușit să finalizăm vânzarea celor șapte retail park-uri dintr-un portofoliu care a depășit 50 de milioane de euro ca volum tranzacționabil”, a adăugat Mihaela Pană.
În ceea ce privește perspectivele pentru întregul an, de atinge un volum de tranzacții de 1 miliard de euro, Mihaela Pană s-a arătat optimistă: „Eu cred că avem aceste perspective. Anul trecut am avut un volum de aproximativ 800 de milioane care a fost realizat, anul acesta a început promițător, noi în momentul de față lucrăm la un portofoliu de aproximativ 200 de milioane de euro. Am speranța că până la sfârșitul acestui an vom atinge cel puțin valoarea anului precedent, dacă nu ne îndreptăm spre acest miliard de care discutăm.”
Profilul investitorilor rămâne dominat de capitalul străin, care a reprezentat 77% din totalul investitorilor în anul precedent.
„Investitorii străini în continuare sunt interesați de achiziții și lucrul acesta se întâmplă pentru că yield-urile sunt mai bune în România decât în Europa Centrală și de Est și preferă să investească în continuare în România”, a explicat Mihaela Pană.
Exemple notabile includ britanicii de la M Core, care au investit masiv în centre comerciale, precum și achizițiile recente în sectorul de birouri, cum ar fi Granit care a cumpărat Equilibrium și Solida Capital care a achiziționat Victoria Center.
Investitorii români sunt, de asemenea, activi pe piață, deși cu bugete mai mici, între 5 și 10 milioane de euro. Aceștia preferă produse cu randamente rezonabile și care pot fi lichidizate ușor.
„Am sesizat de asemenea o creștere considerabilă a dezvoltatorilor locali interesați să aloce banii și să dezvolte mici parcuri de retail în toată țara. De obicei acestea sunt realizate în apropierea hipermarketurilor, sunt închiriate și ulterior vândute. Și cumpărătorii de cele mai multe ori sunt investitori locali, care consideră că aceste proprietăți sunt foarte sigure și le asigură un venit constant cu un randament bun pe termen mediu și lung”, a menționat Pană.
În contrapondere, imobilele de birouri nu au suportat modificări la nivel de preț pe metru pătrat. Avem o situație extraordinară, o vânzare de clădire de birouri care s-a realizat la un preț de 2.500 euro per mp, iar în apropiere vânzarea unui metru pătrat pe zona rezidențială a fost de 4.000 de euro per mp. Atunci, întrebarea firească este în ce măsură este sau nu posibilă această creștere a comercialului. Și eu cred că nu e nici imposibilă, nici incredibil să crezi că piața va accepta această creștere firească până la urmă în zona comercială.”
În concluzie, Mihaela Pană a evidențiat că scăderea dobânzilor ar putea stimula și mai mult apetitul investitorilor: „Investitorii vor continua să achiziționeze proprietăți pentru că piața le va oferi diverse variante, diverse modalități de a-și plasa banii.
Și mai cred cu convingere că va fi impulsionată această achiziție în condițiile în care dobânzile vor scădea, pentru că este o modalitate prin care impulsionezi tranzacțiile și investitorii străini să facă plasamente.”
Andrei Boca, Leasing Director Globalworth, arată că în 2019, dacă ne uitam la livrările de clădiri programate, vedeam multe proiecte cu dată de livrare 2021-2022.
El semnalează că pandemia COVID a oprit practic toate proiectele care urmau să fie livrate.
"De ce urmau să fie livrate? Pentru că erau multe contracte pe piață care expirau în același interval. Deci clădiri noi care se bazau pe contracte mai vechi care urmau să expire.
A venit pandemia și a fost un mare reset. Toate companiile au vrut un incentive în acea perioadă. Majoritatea l-au primit, dar în schimbul unei prelungiri de contract ceea ce a dus totul în 2023 să fie un an record pentru în mod special reînnoiri, dar în general, pentru piața de office, toate companiile au avut tranzacții record.
De ce? Ce expira în 2021-2022 s-a mutat în 2023. Ceea ce mă face să înțeleg că piața acum e normal înceată sau normal slabă. Adică așteptarea tot timpul a fost ca volumele din anii aceștia să fie scăzute, uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat în 2023.
Deci, volumele scăzute de acum au explicație destul de bună cu ce s-a întâmplat în piață. Nu mai avem livrări. Nu mai avem spații premium noi, pentru că tot ce s-a eliberat în ultimii ani a fost foarte repede absorbit de piață. Noi vorbim de o rată de ocupare în piață undeva de 85-87%. Dar pe clădiri de clasa A nu asta e realitatea, rata de ocupare e mult mai mare", explică acesta.
El adaugă că și dacă ne concentrăm pe clădirile din jurul stațiilor de metrou, iarăși avem o rată de ocupare mai mare de 90%. Deci spații premium sunt puține pe piață, lucru care natural pune presiune pe chirie. Avem foarte mulți ani în București cel puțin și în România în general în piața de real estate CEE în care chiriile nu au crescut.
"Avem o grămadă de alte costuri care au crescut, dar chiriile în sine au evoluat foarte-foarte încet. Inflația din anii trecuți a împins chiriile în sus, avem lipsă de spații, deci normal chiriile se duc în sus. Cu cât? Aici fiecare dezvoltator are strategia lui. Iarăși ne uităm la costurile de a dezvolta o clădire nouă. Sunt multe elemente care ne arată că chiriile de astăzi sunt jos și au potențial bun să crească", spune acesta.
Romeo Ghica, Manager Operațiuni Hercesa România, arată că cererea are două componente principale - are o componentă investițională și o componentă reprezentată de end user. Până acum, aceste componente s-au aflat în echilibru în ceea ce privește prețul de achiziție, apetitul de cumpărare și, foarte important, în ceea ce privește apetitul băncilor pentru finanțare.
Lucrurile au fost destul de bine aliniate și, pe măsură, ce s-a dezvoltat piața, societatea, economia am constatat că ne îndepărtăm ușor-ușor de acest echilibru. O dată constatăm că prin partea de politici guvernamentale începem să avem un dezechilibru major.
"Programul Prima Casă care a fost gândit să ne ajute la recuperarea post-criză financiară care să ajute tinerii cumpărători să-și permită o casă n-a mai fost updatat de foarte mulți ani, am rămas la o valoare foarte, foarte redusă. Și constatăm că foarte puține produse își mai găsesc corespondența pe acest program. Nici nu se mai încadrează produsul în această limită de 600.000 de lei.
După asta, constatăm că, din punct de vedere al ofertei de finanțare din partea băncilor, România a trecut prin niște momente destul de dificile. A scăzut ratingul de țară lucru care a făcut ca dobânzile să crească iarăși. Am avut niște semnale destul de serioase în urmă cu 1-2 ani în ceea ce privește indicatorii de calcul al dobânzilor, care iarăși au făcut ca dezechilibrul să fie din ce în ce mai accentuat.
Și în ultimă instanță, există și o altă componentă, este componenta îmbunătățirii calității. Este vorba de pactul vedere, de asumarea din partea noastră ca țară a unor condiții de sustenabilitate în ceea ce privește inclusiv produsul construcții care a făcut ca per ansamblu calitatea produselor de construcții să crească și prețul să fie mult mai accentuat în tendința sa crescătoare", spune acesta.
Pe 31 decembrie s-a constatat că facilitățile fiscale acordate lucrătorilor din construcții au fost anulate, fără predictibilitate.
"S-au întâmplat peste noapte. Lucrul ăsta a făcut ca prețul să crească foarte mult.
Și atunci, din cele două componente, cea investițională a fost cea care a reacționat prima. Clienții investiționali au decis să aștepte. Lucru contra-balansat de partea de end-user care a sesizat că instabilitatea crește și au dorit să-și securizeze o tranzacție și acolo putem vorbi de o efervescență", explică managerul.
Există și o piață pentru cei care își doresc să închirieze birouri cu suprafețe mici, în niște poziții ultra-centrale sau reprezentative pentru orașul în care sunt. Și atunci, da, ne uităm către achiziții de birouri, bineînțeles că le analizăm foarte bine, spune Antoanela Comșa, Deputy CEO, Global Vision.
„Suntem încrezători că piața merge spre direcția bună. Este loc de dezvoltare.
Din păcate, avem niște blocaje, dar pe care cu toții sperăm să le depășim și să se îndrepte în direcția cea bună în ceea ce privește începerea de noi proiecte, pentru că, până la urmă, această stagnare, acest blocaj pune o mare presiune pe tot ce înseamnă prețuri.
Este foarte clar că prețul este dat nu doar de venituri-cost, ci și de oportunitate“, explică aceasta.
"Noi, ca dezvoltator imobiliar, nu avem tendința de a specula momente din piață, ne facem un business plan când lansăm un proiect și avem o situație clară asupra bugetului, asupra equity-ului și bancă. După care, avem intern niște praguri, stabilim foarte bine prețul mediu cu care vrem să vindem și avem niște creșteri mici atunci când ne atingem niște praguri de vânzări sau atingem un anumit grad de construcție.
Avem puterea de a construi pe stoc, dar filozofia noastră este de a construi și a vinde proiectul într-un ritm și spirit normale", spune Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence
El arată că oferta este mult mai mică, se pune mare presiune pe preț, dar aici trebuie să găsim un echilibru, pentru că și prețul are un maxim psihologic, nu poți să vinzi scump proiecte de masă.
"Cred că prețurile nu vor scădea, cel mult se vor stabiliza spre sfârșitul anului. Contează foarte mult zona, care dictează prețul.
Proiectele mari vor avea un preț stabil. Nu văd să fie o scădere a prețurilor, pentru că cerere există", prevede acesta.
Andreea Comșa, Managing Director Premier Estate Management, afirmă că nu cuoaște dezvoltatori imobiliari să fi renunțat la marjele de profit, dar este adevărat că în ultimii ani, pe fondul creșterii galopante a costurilor, au scăzut per total marjele de profitabilitate.
"Din informațiile pe care le dețin, mai ales în ultimii doi ani, marjele de profitabilitate ale dezvoltatorilor imobiliari s-au situat undeva la 30% pe proiect, uneori chiar mai puțin de 30%. Astfel de marje în urmă cu 5-6 ani erau total neinterasante.
Dezvoltatorii imobiliari, după ce au lansat un proiect, nu reduc prețurile la locuințe, excepții făcând doar anumite promoții pentru apartamente amplasate în zone mai puțin bune ale proiectului.
Dimpotrivă, toate proiectele au un preț de lansare, care ulterior crește pe măsură ce proiectul avansează. Între cele două momente, lansare și finalizare, prețul crește cu 20%. N-am auzit pe nimeni să renunțe la această strategie de preț și de vânzări până acum", spune aceasta.
Bogdan Gubandru, COO Redport, arată că s-a reușit atragerea de acționari noi în companie, deoarece investiția real estate este un refugiu sigur, nu doar în București, nu doar în România, ci în general în lumea civilizată, unde aceste lucruri se practică de sute de ani.
"La Redport încercăm să adoptăm un astfel de model de business care și-a dovedit funcționalitatea și viabilitatea și pe alte piețe mature.
Într-adevăr, când vorbim de dezvoltarea imobiliară, luăm în calcul mai multe lucruri. În primul rând, ea se întâmplă pe perioade medii și lungi, perioade în care se întâmplă lucruri. Se întâmplă lucruri la nivel de societate, la nivel de legislației, la nivel de peisaj economic, la nivel de preferințe ale oamenilor, la nivel de tehnologii care apar și pe care oamenii și le doresc în locuințele lor. Toate aceste elemente trebuie luate în calcul și integrate în modelul de business.
Cu cât reușești să o faci mai repede și mai bine, cu atât poți deveni un jucător performant și profitabil.
Ne adresăm către investitori instituționali, respectiv companii specializate în domeniu și organizații precum fonduri de pensii.
Compania este în curs de organizare și în drum spre listare la bursă.
Ne adresăm, de asemenea, și către private investors, care au mai multe opțiuni de a-și plasa economiile în produsele pe care le oferim", spune acesta.
El arată că investiția în real estate este preferată în România și asta din mai multe motive.
"În primul rând, lipsa de opțiuni. Putem lua în calcul și lipsa unei educații financiare, dar observăm în ultima vreme că investitorii sunt din ce în ce mai informați, din ce în ce mai rafinați, mai expuși produselor complexe de investiții.
Un alt motiv este că imobiliarele oferă randamente bune într-un mediu relativ sigur, deși apar schimbări de legislație și fiscalitate", explică acesta.
