Prețurile globale în scădere pentru cărbune și sancțiunile impuse au adus industria cărbunelui din Rusia în pragul colapsului, forțând guvernul să intervină pentru a proteja atât o sursă energetică importantă, cât și un angajator major, scrie The Moscow Times.
De ce este industria rusească a cărbunelui în criză
Între 2021 și 2023, prețurile pentru cărbunele energetic (folosit la producerea de electricitate) și cel metalurgic (esențial în fabricarea oțelului) au crescut vertiginos, pe fondul redresării post-pandemice și al incertitudinilor provocate de războiul din Ucraina.
Dar acel boom s-a încheiat. Producția a crescut la nivel global, mai ales în China, India și Indonezia, în timp ce cererea s-a temperat. Creșterea consumului s-a redus de la 4,7% în 2022 la doar 1% în 2024, ceea ce a dus la o prăbușire a prețurilor, de la 400 de dolari/tonă la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023, până la circa 100 de dolari/tonă în mai 2025.
Între timp, cărbunele rusesc se vinde cu un discount puternic. În 2021, Rusia vindea circa 22,6% din producția de cărbune către Uniunea Europeană. După embargoul european, exporturile au fost redirecționate spre Asia, unde cumpărătorii au profitat de situație pentru a obține prețuri mai mici.
Prețul de export al cărbunelui rusesc a scăzut până la 69 de dolari/tonă FOB în porturile din Extremul Orient la sfârșitul lunii iunie – cel mai scăzut nivel din 2020 încoace. În regimul FOB, vânzătorul acoperă transportul până în port, nu și transportul maritim.
Costul de producție și transport al unei tone de cărbune energetic pe ruta estică este estimat între 6.000 și 6.500 de ruble. Având în vedere întărirea rublei, un preț de vânzare de 70 de dolari/tonă (aproximativ 5.500 de ruble) nu acoperă costurile pentru multe companii care nu sunt localizate aproape de porturi.
„La prețurile, cursurile de schimb, costurile de finanțare și logistica feroviară și maritimă actuale, producția de cărbune energetic în Kuzbass este nerentabilă în ansamblu”, a declarat Roman Golovin, director de strategie la SUEK, cel mai mare producător de cărbune din Rusia.
Patru din cele zece companii miniere ale SUEK și-au redus deja activitatea sau analizează închiderea.
Procentul companiilor de cărbune care operează în pierdere a crescut de la 31,5% în 2023 la 53,3% în 2024, potrivit statisticilor oficiale.
Cât de importantă este industria
În ciuda problemelor, guvernul nu pare dispus să lase industria să se prăbușească.
Aproximativ jumătate din producția anuală de cărbune a Rusiei este consumată intern. Cărbunele a asigurat între 12 și 13% din producția de energie electrică în 2023 și are un rol esențial în regiuni precum Extremul Orient rus și regiunea Kemerovo (Kuzbass), unde contribuie uneori cu peste 50%.
Conform firmei de consultanță Yakov & Partners din Moscova, ponderea cărbunelui în mixul energetic primar al Rusiei va rămâne la 10% până în 2050.
Pe plan extern, cererea pentru cărbunele rusesc ar putea crește în cazul unor crize de gaze, iar o intensificare a producției industriale în țări ca India sau Vietnam ar putea, de asemenea, duce la creșteri de preț.
Industria are și o importanță socială majoră: circa 146.500 de persoane lucrează în sectorul cărbunelui, iar în jur de 30 de orașe – în special din Kuzbass – depind economic de această industrie. O prăbușire ar fi devastatoare pentru aceste comunități.
Cât îi costă "salvarea" industriei
Guvernul rus susține industria prin subvenții și reduceri de taxe. În mai, președintele Vladimir Putin a aprobat un pachet de sprijin al Ministerului Energiei pentru stabilizarea exporturilor.
Ministerul estimează că industria va avea nevoie de 178 de miliarde de ruble (2,2 miliarde de dolari) în ajutor în acest an, mai mult decât pierderile raportate pentru 2024, de 112 miliarde de ruble (1,4 miliarde dolari).
Pentru 2025, pierderile ar putea ajunge între 300 și 500 de miliarde de ruble (3,7 – 6,2 miliarde dolari), iar datoria totală a sectorului ar putea atinge 1,5 trilioane de ruble (18,6 miliarde dolari) până la finalul anului.
Ce impact are asupra economiei rusești în ansamblu
Analiștii spun că, deși sprijinul guvernamental poate menține industria pe linia de plutire, problemele de fond – cum ar fi competiția globală și tranziția către energia verde – rămân nerezolvate. Asta înseamnă că ajutorul de stat va trebui menținut sau chiar crescut în anii următori.
Totuși, impactul asupra bugetului federal nu ar fi neapărat catastrofal, mai ales că sectorul cărbunelui contribuie modest la veniturile statului, a declarat un fost oficial rus pentru The Moscow Times, sub protecția anonimatului.
Pe de altă parte, ar putea destabiliza bugetele regionale din Kuzbass și republica Hacasia, unde taxele din cărbune asigură peste o treime din veniturile locale.
Economistul Vladimir Inozemtsev consideră că problema este mai degrabă socială decât financiară. El susține că statul ar putea susține fără mari probleme o cheltuială anuală de până la 300 de miliarde de ruble (3,7 miliarde dolari), dar „provocarea reală este să găsească rapid un nou rol economic pentru regiunea Kemerovo, care asigură peste 50% din producția de cărbune a Rusiei”.
„Nemulțumirea concentrată în anumite profesii sau regiuni reprezintă un risc mai mare pentru autorități decât o frustrare generală legată de scăderea nivelului de trai”, a adăugat el.
Criza din sectorul cărbunelui vine într-un moment politic incomod pentru Kremlin, a subliniat și economista Alexandra Prokopenko.
„Veniturile bugetare sunt în scădere, rezervele financiare se epuizează, iar Fondul Național de Bunăstare este consumat în doar trei ani. Politic vorbind, statul ajunge să susțină niște patroni bogați ai unor afaceri ineficiente – companii care nu mai corespund nevoilor vremurilor actuale”, a spus ea.
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record la mijlocul anului: 3,7 mii de miliarde de ruble (45,8 miliarde dolari), în urma unei creșteri de 20% a cheltuielilor în prima jumătate a lui 2025.
Conform sondajului realizat de Banca Centrală, analiștii estimează că deficitul pe întregul an va ajunge la 4,4 mii de miliarde de ruble (55 miliarde dolari), adică 2% din PIB.
Atât președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, cât și șeful comisiei de buget din Duma de Stat, Anatoli Artamonov, au cerut reduceri de cheltuieli și o disciplină fiscală mai strictă pentru a preveni o adâncire a deficitului.
