Propunerea prezentată de Comisia Europeană privind eliminarea importurilor energetice rusești în statele UE reprezintă „o încălcare gravă” a suveranității statelor membre, a reacționat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează agenția EFE.
„Această decizie a Comisiei reprezintă o încălcare gravă a suveranității țărilor europene, inclusiv a Ungariei, întrucât legislația UE stabilește clar că fiecare țară poate decide ce surse de energie utilizează și de unde le obține”, a afirmat ministrul ungar într-un mesaj video distribuit pe Facebook.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Pe de altă parte, el semnalează că propunerea pune într-un pericol „grav” securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, țară foarte dependentă de importurile energetice din Rusia, de unde-și achiziționează circa 80% din necesarul de gaz natural și circa 65% din cel de petrol.
Inițiativa Comisiei Europene este „agresivă” și presupune „încă o greșeală foarte gravă”, demonstrând în același timp că sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei au fost un eșec, mai afirmă Peter Szijjarto.
Comisia Europeană a prezentat marți o foaie de parcurs cu obiectivul ca statele UE să renunțe cât mai curând posibil la importurile de combustibili din Rusia, în special uraniu și gaze naturale, enunțând măsuri precum interzicerea treptată a încheierii de noi contracte pentru importul de gaz rusesc și rezilierea contractelor în vigoare astfel încât începând din anul 2027 țările UE să nu mai cumpere deloc gaz din Rusia. Urmează că luna viitoare executivul comunitar să propună acțiuni legislative pentru atingerea acestui obiectiv.
„Mesajul către Rusia este clar: nu veți mai putea să ne șantajați statele membre! Nu veți mai putea să vă alimentați cu euro bugetul de război! Gazul vostru va fi interzis! Flota voastră din umbră va fi arestată!”, a indicat la o conferință de presă comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen. Acesta a mai susținut că inclusiv în eventualitatea încheierii unui acord de pace între Ucraina și Rusia țările membre ale UE tot ar trebui să se debaraseze de energia rusească, în timp ce purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a apreciat că UE „se împușcă singură în picior”.
În urma invaziei ruse în Ucraina și a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la prețuri reduse pentru a-și menține industriile competitive în concurența cu rivalii din China și SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.
Președintele american Donald Trump a cerut Uniunii Europene să cumpere mai mult GNL din SUA, ceea ce ar putea fi o concesie făcută de UE în negocierile cu Washingtonul asupra taxelor vamale impuse de Trump și deocamdată suspendate parțial de acesta în timp ce au loc tratative.
Deși Uniunea Europeană și-a stabilit deja după invazia rusă în Ucraina obiectivul – neobligatoriu pentru statele membre – de a elimina complet importurile de gaze naturale rusești până în anul 2027, unele state membre nu au reușit să-și diversifice substanțial importurile energetice. Mai mult, importurile de gaze rusești în UE au crescut în anul 2024, după ce scăzuseră în 2023.
Anul trecut, 16,1% din petrolul consumat în UE a fost achiziționat din SUA. De asemenea, 45,3% din gazele naturale lichefiate (GNL) importate anul trecut de UE provin din SUA. Alți furnizori importanți de GNL pentru țările UE mai sunt Rusia (17,5%) și Norvegia (13,5%), aceasta din urmă fiind de asemenea furnizorul a 45,6% din gazul natural importat de UE prin conducte.
