PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina după active, controlată de stat de 9 ani, a încheiat, la câteva zile după invazia declanșată de Rusia pe 24 februarie 2022, un contract de achiziție de echipamente militare cu o firmă intermediară din România în valoare de peste 3,6 milioane dolari, relevă date oficiale analizate de Profit.ro.
Contractul prevedea livrarea a 2.000 de căști balistice, la prețul de 476 dolari/bucata, a 2.000 de veste balistice de nivel III-A, de 737,80 dolari/ bucata, și a 4.000 de plăci antiglonț de nivel IV, la 303,45 dolari/bucata.
Pe 3 martie 2022, în a 8-a zi a agresiunii militare ruse, PrivatBank a comandat intermediarului român, în baza contractului menționat, 500 de căști, 500 de veste și 1.000 de plăci antiglonț, în valoare totală de 910.350 dolari, pentru a fi livrate în cel mult 3 zile de la data efectuării plății.
A doua zi, pe 4 martie 2022, instituția de credit controlată de statul ucrainean a inițiat plata sumei de 910.350 dolari în contul intermediarului român.
Banca din România a acestuia din urmă a cerut mai întâi, de la clientul său, documente justificative pentru tranzacție, inclusiv licența de export de produse militare din partea Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) al Ministerului Afacerilor Externe de la București. Ulterior, a refuzat să efectueze tranzacția și a returnat banii către PrivatBank din Ucraina.
Intermediarul din România era compania Nitro Nobel Group, specializată în transporturi speciale (tranzit de armament, muniții, materii explozive, tehnică militară și substanțe periculoase) și comercializare de materiale explozive. Cu rulaj de 23,8 milioane lei anul trecut (în scădere de la 115,6 milioane lei în 2023), conform celor mai recente date publice disponibile, societatea este controlată și condusă de antreprenoarea Mihaela Carată.
După un an, în martie 2023, Nitro Nobel Group și-a dat în judecată banca, Raiffeisen Bank, reclamând blocarea nejustificată de către aceasta a tranzacției cu PrivatBank din Ucraina și cerându-i despăgubiri de circa 416.000 dolari, potrivit documentelor procesului, analizate de Profit.ro.
Suma reprezintă profitul pe care firma intermediară spune că l-ar fi înregistrat ca urmare a tranzacției. Asta pentru că, din banii de la PrivatBank care nu i-au mai ajuns în cont (910.350 dolari), urma să cumpere cele 500 de căști, 500 de veste și 1.000 de plăci antiglonț pe care trebuia să le livreze ucrainenilor de la altă compania românească, Stimpex SA, cu 464.100 dolari.
Stimpex, care la rândul său urma să cumpere produsele menționate din Turcia, este specializată în echipamente și servicii pentru sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională și are un rulaj anual de circa 160 milioane lei. Cei mai mari acționari ai companiei sunt Marcel Istrate (34,88%) și Cristian Toroipan (14,29%), potrivit termene.ro.
Nitro Nobel Group a pierdut procesul cu Raiffeisen Bank și pe fond (în aprilie 2024), și în apel (după un an, în aprilie 2025), mai având la dispoziție calea de atac a recursului.
În instanță, anul trecut, reclamanta a făcut referire și la faptul că grupul Raiffeisen nu părăsise Rusia, spre deosebire de alte corporații occidentale.
″Nu în ultimul rând și fără a încerca să se valorifice procesual aspecte care ar putea părea speculative, apreciem totuși că ar putea fi important în analiza realizată de către instanța de judecată luarea în considerare a anumitor aspecte în ceea ce privește poziționarea pârâtei (respectiv Raiffeisen Bank International) față de contextul geopolitic cauzat de declanșarea războiului dintre Ucraina și Rusia.
Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina ca urmare a invaziei militare declanșate de Rusia, au fost adoptate la nivel internațional un set de sancțiuni de natură economică față de decizia Rusiei de a invada Ucraina. În acest sens, mai multe companii și instituții bancare au decis retragerea de pe piața rusă în vederea izolării acesteia din punct de vedere economic și limitarea posibilităților acesteia de a accesa și utiliza instrumente financiar-bancare″, au spus avocații Nitro Nobel Group.
Judecătorii le-au dat însă dreptate celor de la Raiffeisen Bank, arătând că banca a acționat corect atunci când a refuzat să proceseze tranzacția ca urmare a lipsei licenței de export din partea ANCEX. Conform lor, ″(...) având în vedere că licența de export constituie documentul care are aptitudinea de a confirma legalitatea obiectului contractului de vânzare încheiat cu societatea cumpărătoare PrivatBank - în condițiile în care tranzacția se încadra în categoria operațiunilor prevăzute la 17 alin. (2) literele b) și c) din Legea nr. 129/2019, fiind supusă controlului de către bancă -, (...) (este – n.r.) justificat refuzul pârâtei de a proceda la efectuarea tranzacției în lipsa acestui document″.
″(...) Curtea reține că, după inițierea transferului bancar din data de 04.03.2022, respectiv la data de 07.03.2022, apelanta-reclamantă a afirmat că produsele ce făceau obiectul contractului încheiat cu partenerul ucrainean urmau fi achiziționate din Turcia, precum și că pentru aceste produse urma a se obține licență de export și licență de intermediere. (...)
Numai la data de 14.03.2022 – ziua în care apelanta-reclamantă pretinde că a fost informată cu privire la refuzul tranzacției de către intimata-pârâtă – s-a încheiat și contractul de vânzare-cumpărare cu Stimpex SA, potrivit căruia livrarea/recepția produselor era condiționată de prezentarea licenței de export emisă de Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX, conform legii, termenul de livrare fiind convenit ca fiind de 12, respectiv 30 de zile de la data plății avansului. (...)
(...) pentru a se reține existența unui prejudiciu cert, precum și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, era necesar ca apelanta-reclamantă să dovedească că, la data refuzului băncii, putea să-și îndeplinească propria obligație, inclusiv prin prisma cerințelor legale speciale reglementate pentru realizarea exportului produselor. Ca atare, deși partenerul contractual al apelantei-reclamante a inițiat transferul sumei reprezentând prețul contractului, acest fapt nu este suficient pentru a se constata existența unui prejudiciu în patrimoniul său ori pentru a se reține că pretinsul prejudiciu a fost cauzat exclusiv de conduita intimatei-pârâte″, se arată în motivarea hotărârii din 2 aprilie 2025 a Curții de Apel București prin care a fost respinsă cererea de despăgubiri a Nitro Nobel Group față de Raiffeisen Bank.
Înainte de comanda PrivatBank adresată Nitro Nobel Group, Guvernul aprobase, pe 27 februarie 2022, o donație de bunuri militare către Ucraina.
″(…) în baza solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Guvernul României a aprobat, duminică, 27 februarie, o hotărâre care reglementează donarea în regim de urgență, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale de resortul muniții și echipamente de protecție balistică asigurate din excedentul Ministerului Apărării Naționale (MApN) al României. Valoarea elementelor de muniție și a celor 2.000 de căști de protecție balistică și 2.000 de veste antiglonț cu nivel de protecție III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro. Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federației Ruse, declanșată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie″, se arăta într-un comunicat al MApN din 27 februarie 2022.
