Noul guvern trebuie să ia deciziile mult așteptate de către piețe pentru a reduce deficitul bugetar, arată analiștii BCR, care estimează că măsurile pe partea de venituri și cheltuieli ar trebui să aibă un impact bugetar de 2% din PIB. Reducerea dezechilibrelor trebuie însă să fie un plan pe termen lung și să convingă Comisia Europeană și agențiile de rating, a căror răbdare se apropie de limită. Mai mult, costul cu dobânzile la datoria publică intră într-o zonă nesustenabilă.
„România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată, mascate ani de zile de o creștere ciclică puternică și de intrările de capital din străinătate. Motorul economic al țării rămâne vulnerabil la ineficiențele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor și la subinvestițiile cronice în infrastructură și capital uman. Recentele tulburări politice au testat rezistența instituțională, dar au creat și o fereastră pentru o reformă fiscală de mult așteptată”, arată un raport semnat de economiștii BCR Cercetare Ciprian Dascălu, Eugen Sinca și Vlad Ioniță.
Măsurile care trebuie luate în această perioadă trebuie să ducă la reducerea dezechilibrelor fiscale, dar să păstreze și creșterea economică, în condițiile în care din mediul extern presează riscuri precum încetinirea comerțului global, inflația persistentă în economiile principale ale UE și incertitudinea geopolitică din regiune.
Este nevoie astfel de un angajament clar față de disciplina fiscală pe termen lung, arată economiștii BCR.
„România se află la o răscruce de drumuri în care o gestionare fiscală solidă nu este doar o alegere politică, ci o necesitate pentru o creștere durabilă. Având în vedere presiunile externe care cresc și dezechilibrele interne care devin tot mai vizibile, timpul măsurilor nejustificate a trecut”.
Cel mai mare deficit din UE
România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE și al doilea cel mai mare din perioada post-1989, doar ușor sub cel din criza din 2009. Pe finele anului trecut au fost luate măsuri de reducere a cheltuielilor (suspendarea creșterilor de salarii și pensii de la 1 ianuarie) și de creștere a veniturilor bugetare. Este nevoie însă de măsuri fiscale suplimentare pentru a reduce deficitul la ținta asumată de 7% din acest an, având în vedere execuția bugetară la patru luni și chiar și așa ținta de deficit mai realistă este una de 7,5% din PIB, arată economiștii BCR.
„Credem că pachetul ar trebui să aducă o consolidare de cel puțin 2 puncte procentuale și ar trebui să vizeze creșterea veniturilor, precum și reducerea cheltuielilor. În prezent, sunt în curs de negociere cu privire la măsurile fiscale acceptabile care vor fi implementate, dar cel puțin pare să existe un consens politic că consolidarea fiscală este o necesitate în acest an”, arată analiștii BCR.
Creșterea economică va fi afectată de măsurile fiscale și economiștii arată, pe baza teoriei economice, că o creștere a TVA pune cea mai mică presiune asupra creșterii PIB, spre deosebire de o creștere a impozitului pe venit, care va avea cel mai mare impact negativ.
Măsurile fiscale nu mai pot fi însă amânate, cred economiștii BCR, și trebuie aplicat planul de reducere a deficitului sub nivelul de 3% din PIB, pentru care s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană cu ținte pe fiecare an (încălcat însă din primul an).
„Planul de consolidare fiscală pe 7 ani, convenit cu Comisia Europeană, trebuie implementat, deoarece se subțiază răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor. O retrogradare a ratingului în acest an nu este în scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc care nu poate fi exclus”, mai arată economiștii.
Creșterea economică a încetinit semnificativ, la 0,8%, anul trecut, în condițiile în care consumul puternic nu a putut compensa investițiile reduse și contribuția negativă a exportului net. În primele trei luni din 2025, economia este în stagnare, cu o ușoară creștere a investițiilor. BCR estimează că economia ar putea accelera la 1,3% în acest an, însă subliniază, la fel ca banca centrală, că absorbția fondurilor UE este foarte importantă pentru așteptările bugetare din acest an, cât și pentru dinamica PIB.
„România se află la o răscruce de drumuri în care o gestionare fiscală solidă nu este doar o alegere politică, ci o necesitate pentru o creștere durabilă. Având în vedere presiunile externe care cresc și dezechilibrele interne care devin tot mai vizibile, timpul măsurilor nejustificate a trecut. Restabilirea credibilității, reconstruirea rezervelor și realinierea priorităților politice vor necesita hotărâre, coordonare și o viziune pe termen lung”, arată economiștii BCR.
BCR se așteaptă la o tăiere a ratei cheie cu 25 de puncte de bază în octombrie, urmată de încă o reducere similară până la finele anului, astfel încât rata să ajungă la 6%. Perspectiva fiscală și cea a inflației probabil nu vor sprijini o tăiere a ratei în august, notează BCR. De altfel, economiștii arată că decizia de politică monetară depinde de situația fiscală și de cursul de schimb, dar este influențată și de deciziile băncilor centrale mari.
Prăbușirea guvernului și perspectiva unei consolidări fiscale întârziate nu a fost primită bine de investitori. Totuși, după victoria candidatului centrist Nicușor Dan, lucrurile s-au îmbunătățit și o viziune mai optimistă a devenit norma.
Economiștii se așteaptă la o scădere a randamentelor mai spre finele anului, cu o scădere în principal a randamentelor pe termen scurt, însă pentru acest lucru este nevoie de măsuri fiscale credibile.
BCR avertizează însă că nivelul dobânzilor ar putea deveni nesustenabil în următorii ani, având în vedere creșterea rapidă a datoriei publice.
„Deficitele bugetare mari din ultimii ani, coroborate cu o primă de risc ridicată din cauza riscurilor de retrogradare și a instabilității politice, au crescut semnificativ costul împrumuturilor”.
„Fără o consolidare fiscală sau o depășire semnificativă a creșterii economice, raportul datorie-PIB va continua să crească rapid, inclusiv datorită plăților de dobânzi”, adaugă analiștii BCR.
Cursul a crescut până la 5,12 lei/euro după prima rundă a alegerilor prezidențiale, un nou record, pe fondul unor volume ridicate de tranzacționare.
BCR vede intervalul 5,05-5,10 drept zona de confort a BNR, având în vedere că o depreciere suplimentară a leului s-ar vedea în inflație. Pe de altă parte, factorii fundamentali – adică deficitele gemene – sugerează o depreciere suplimentară a leului în următorii ani, arată BCR, care consideră și că leul este în continuare ușor supraevaluat.
