Randamentele la împrumuturile pe termen lung au crescut în ultima săptămână și au depășit nivelurile înregistrate imediat după adoptarea creșterilor de taxe și impozite. Creșterile de dobânzi din România sunt mai mari decât cele ale țărilor din regiune, relevă analiza Profit.ro.
Randamentele la titlurile pe 5 și 10 ani au crescut cu circa 15 puncte de bază în ultimele zece zile, la 7,45%, respectiv 7,3% pe an.
Finanțele au luat din piață, joi, 1 miliarde de lei de la bănci: 500 de milioane de lei în titluri scadente în aprilie 2028, la un randament de 7,39% pe an și 500 de milioane de lei în titluri scadente în iulie 2023, la un randament de 7,45% pe an, cel mai ridicat la o licitație din ultimele două luni.
În regiune, randamentele au crescut în ultima săptămână, alături de România, în Ungaria și Slovacia și au scăzut în Cehia și Polonia.
Erste Bank notează că aversiunea față de risc a scăzut pe fondul discuțiilor dintre Putin și Trump, precum și dintre Trump și Zelenski.
„Piețele locale beneficiază de o astfel de evoluție, iar monedele din Europa Centrală și de Est se mențin mai puternice față de euro în această săptămână”, arată Erste.
Chiar dacă leul a câștigat circa un ban față de începutul săptămânii trecute, în ceea ce privește dobânzile la obligațiuni a înregistrat cea mai mare creștere din regiune.
Astfel, randamentele actuale la scadențele mai îndepărtate sunt peste nivelurile de după adoptarea creșterii TVA, a accizelor, precum și a altor impozite de la începutul anului viitor, decisă de Parlament în 7 iulie. Atunci, randamentele la 5 ani au scăzut de la 7,3-7,4% la 7,2%, în timp ce randamentele titlurilor la 10 ani au scăzut de la 7,4% la sub 7,1% (chiar 7,06% pe an).
„Ministerul Finanțelor din Polonia a respins necesitatea corectării deficitului bugetar pe 2025, după performanța slabă din prima jumătate a anului. Pe de altă parte, România continuă consolidarea fiscală și intenționează să prezinte parlamentului săptămâna viitoare cel de-al doilea pachet de reforme fiscale, în cadrul unei proceduri simplificate”, adaugă Erste.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,4% din PIB anul următor, comparativ cu 9,3% la finele lui 2024, potrivit calendarului asumat față de Comisia Europeană.
La ultimele licitații, Finanțele au redus volumele împrumutate și au atras sume în linie cu cele din prospect.
Erste estimează că datoria publică va atinge 60% din PIB anul viitor, față de 55% la finele lui 2024, 49% în 2023 și 35% în 2019.
