România continuă să alunece în clasamentele internaționale privind calitatea ecosistemelor pentru startup-uri.
Este al treilea an consecutiv de regres.
În pofida unui potențial notabil și a unei comunități IT solide, lipsa unui cadru legislativ coerent și dificultățile în accesarea finanțării îndepărtează țara de statutul unei piețe competitive pentru antreprenori.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Cel mai recent raport publicat de StartupBlink, una dintre cele mai respectate platforme globale de analiză a ecosistemelor antreprenoriale, prezentat de termene.ro, indică o scădere abruptă pentru România: 4 poziții mai jos față de ediția anterioară și o depreciere de 4,4% în scorul general.
România se clasează acum pe locul 48 la nivel mondial, imediat după Bulgaria și Ucraina, fiind depășită și de Grecia și având în spate doar Letonia.
Scoruri îngrijorătoare în comparație cu liderii globali
România a înregistrat un scor general de 4.802 puncte.
La polul opus, Estonia — considerată un etalon al digitalizării și inovației — ocupă prima poziție, cu un scor de 30.722 de puncte.
Australia (locul 2) a acumulat 28.837 de puncte, iar China completează podiumul cu 26.942. Diferențele sunt semnificative, iar decalajul față de liderii globali pare să se adâncească.
În clasamentul general al celor 100 de țări analizate, România riscă să iasă complet din Top 50 dacă tendința actuală continuă. Pe ultimele trei locuri se situează Uzbekistan (locul 98, cu 0,358 puncte), Oman (locul 99, cu 0,349 puncte) și Somalia (locul 100, cu 0,330 puncte).
România cade și în clasamentul regional al Europei de Est
La nivelul Europei de Est, România se mai menține — cu dificultate — în Top 10, ocupând poziția a noua, după ce a pierdut un loc și aici.
Majoritatea țărilor din regiune o devansează clar, atât în scoruri, cât și în evoluția ecosistemelor proprii: Cehia (locul 30 global), Polonia (33), Rusia (34), Turcia (39), Bulgaria (41) și Ucraina (42).
De remarcat este performanța Ucrainei, care în ciuda războiului a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a scorului (26,22%) dintre țările aflate în intervalul 41-50, urcând patru poziții la nivel global și una la nivel regional.
Grecia, de asemenea, a crescut cu 12,07%, suficient cât să surclaseze România în clasamentul general. Doar Ungaria (locul 51), Serbia (56), și Republica Moldova (90) se află în urma României.
Capitala pierde teren, Cluj-Napoca revine pe creștere
În topul celor 1.000 de orașe analizate la nivel global, România are șase reprezentante. Bucureștiul se află pe locul 116, după ce a pierdut șapte poziții față de anul trecut. Rămâne totuși în top 10 din Europa de Est, menținând poziția a opta, dar nu înregistrează progrese relevante.
Cluj-Napoca, pe de altă parte, revine pe o pantă ascendentă, cu o creștere de peste 16% și o urcare de cinci poziții în topul global, până pe locul 385. Orașul intră în top 100 global în sectorul dezvoltării web, ocupând locul 87.
Bucureștiul domină domeniul inteligenței artificiale în regiunea Balcanilor, clasându-se pe locul 28 la nivel mondial în acest sector.
Celelalte orașe românești prezente în clasament au avut evoluții mixte: Timișoara a coborât șase locuri până pe 649, Oradea a urcat 15 poziții până pe 729, Iași a crescut ușor până pe 819, în timp ce Brașovul s-a prăbușit cu 123 de locuri până pe 977.
Sibiu, Craiova și Târgu-Mureș încheie lista cu scăderi semnificative.
Analiza problemelor
Raportul recunoaște faptul că România dispune de o bază solidă în educația STEM și de un bazin consistent de profesioniști în IT, la costuri competitive. Totuși, acest avantaj nu este suficient pentru a compensa deficiențele structurale din cadrul legislativ și lipsa unor politici coerente de susținere a antreprenoriatului.
Orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov au fost menționate ca centre regionale importante, însă doar o parte dintre ele reușesc să mai atragă investiții sau să urce în clasamente.
Unul dintre principalele obstacole este lipsa unui cadru legislativ adaptat realităților antreprenoriale moderne. Inițiativele guvernamentale precum Start-Up Nation sau Startup Plus au oferit sprijin punctual, dar nu au reușit să creeze un ecosistem sustenabil.
Raportul recomandă o reformă amplă, cu măsuri clare pentru stimularea investițiilor, dar și integrarea educației antreprenoriale în sistemul de învățământ, în special în licee și universități.
O altă problemă este accesul limitat la finanțări în faza incipientă. În 2024, startup-urile românești au obținut doar 44,6 milioane de dolari în finanțări — o sumă modestă în comparație cu alte piețe emergente. Deși există programe sprijinite de stat și finanțate din fonduri europene (inclusiv prin PNRR), impactul acestora este limitat de birocrație și de lipsa unei strategii unitare.
