Excesul de lichiditate a căzut abrupt în mai, în contextul turbulențelor politico-electorale, potrivit datelor de la Banca Națională a Românei. Evoluția, venită pe fondul vânzărilor de valută ale BNR, a dus la creșterea semnificativă a dobânzilor.
Excesul de lichiditate interbancară a scăzut de la o medie zilnică de 27,3 miliarde de lei în aprilie, la una de circa 6-7 miliarde de lei în intervalul 1-12 mai, arată datele din prezentarea guvernatorului Băncii Naționale a României.
Lichiditatea interbancară scăzuse în aprilie față de martie cu 19%, arată calculele Profit.ro.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 5 mai și s-a încheiat cu două surprize. George Simion a obținut un rezultat peste așteptări, de 41% din voturi, în timp ce candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR Crin Antonescu a ratat turul al doilea în favoarea lui Nicușor Dan – care în cele din urmă a reușit să revină de la 20% și să câștige turul al doilea. În lunea de după primul tur, pe 6 mai, premierul Marcel Ciolacu a demisionat.
Scăderea lichidității vine în contextul în care BNR a vândut valută din rezervă pentru a proteja cursul de schimb, care crescuse la un moment dat cu 2,4%, rupând pragul de 5 lei/euro. BNR vorbește de ieșiri puternice de capital, inclusiv din punct de vedere istoric, care s-au manifestat pe toate căile.
Erste estima la 6 miliarde de euro intervenția BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că sumele avansate de analiști nu sunt departe de adevăr, ba chiar sunt subestimate ușor.
Când BNR vinde valută și cumpără lei din piață, lichiditate este practic restrânsă. În ultimii ani, lichiditate a fost alimentată de intrările de capital, inclusiv de fonduri europene. Pentru banii schimbați direct de BNR pentru Trezoreria statului, lichiditatea în lei intră în piață prin cheltuielile bugetare.
Comprimarea lichidității a dus la o creștere a dobânzilor interbancare, atât a celor efective, la depozite, cât și a cotațiilor la termene pentru fixing.
Rata dobânzii la tranzacțiile interbancare (pe care se bazează IRCC) a urcat de la 5,5-5,6%, nivel în jurul ratei facilității de depozit, la 6,8%, peste nivelul ratei cheie de 6,5%. Ulterior a coborât la 5,9%.
Cotația ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,9% la 7,4% și apoi a coborât doar ușor, la 7,3%.
UniCredit Bank se așteaptă la scăderea suplimentară a dobânzilor interbancare în perioada următoare, dacă optimismul piețelor continuă și/sau lichiditatea interbancară crește.
Guvernatorul Isărescu spune că absorbția banilor europeni este esențială pentru finanțarea deficitului bugetar și a celui de cont curent. Banii europeni alimentează și lichiditatea interbancară.
Isărescu spune că o reducere a ratei de politică monetară nu se poate face până ce dobânzile interbancare nu revin sub rata cheie. În momentul de față, spune Isărescu, lichiditatea interbancară s-a ameliorat după ce băncile au încheiat perioada de formare a rezervelor minime obligatorii.
„Nu se poate face o reducere a ratei de politică monetară, până când dobânzile din piață nu scad. Nu trebuie neapărat să se ducă la cât au fost, dar să scadă sub rata de politică monetară. Acest lucru se poate întâmpla. Creșterea a fost destul de abruptă, să vedem cum o să fie scăderea. Dar asta înseamnă să se reinverseze sau să se amelioreze fluxurile de capital, ceea ce va duce la o îmbunătățire a lichidității”, spune Isărescu.
Pe de altă parte, guvernatorul spune că BNR urmărește și evoluția inflației și impactul măsurilor fiscale ce urmează să fie luate.
ING Bank vede încă posibile tăierile de dobânzi în acest an, nu înainte de octombrie, dar cu un risc real ca acestea să fie împinse către 2026.
„Un lucru este clar - trebuie îndeplinite câteva condiții cheie înainte de a putea fi luate în considerare reducerile ratelor dobânzii: un guvern stabil, o reformă fiscală credibilă, accesul continuu la fondurile UE, menținerea ratingului investment grade, scăderea ratelor dobânzii pieței monetare sub rata de politică monetară și, bineînțeles, menținerea inflației sub control. Nu spunem că este imposibil, dar se pare că drumul către relaxare este încă îngust și vulnerabil”, arată economiștii ING România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
UniCredit vede posibilă doar o singură reducere a ratei cheie în acest an.
„Deși ne așteptăm ca BNR să reia ciclul de reducere a ratei dobânzii cheie, spațiul actual pentru reduceri este restrâns, având în vedere incertitudinea ridicată, primele de risc ridicate, politica fiscală încă laxă și inflația peste așteptări. În prezent, considerăm că BNR va putea realiza cel mult o singură reducere a ratei dobânzii în trimestrul 4 al anului 2025”, arată buletinul săptămânal semnat de economiștii UniCredit Anca Negrescu, Iulia Corlanescu și Alexander Ragea.
BCR anticipează trei scăderi ale ratei cheie, de câte 0,25 pp în acest an, cu riscuri ca în cele din urmă să fie mai puține, în funcție de contextul de piață și cel macroeconomic.
Banca centrală a revizuit prognoza de inflație pentru acest an de la 3,8% la 4,6% și de la 3,1% la 3,4% pentru anul următor, pe fondul presiunilor inflaționiste mai ample și a creșterii prețurilor la energie, după expirarea schemei de plafonare. Prognoza inflației de bază (Core 2 ajustat) este crescută de la 3,7% la 4,5% pentru acest an și de la 2,9% la 3,2% pentru 2026.
