Banca Națională a României a majorat semnificativ prognoza de inflație pentru acest an. Noul nivel nu ia însă în calcul evenimentele din luna mai legate de alegerile prezidențiale și criza politică și nici măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
BNR vede inflația la 4,6% la finele acestui an, față de 3,8% în prognoza din luna februarie. Prognoza pentru finele lui 2026 a fost majorată de la 3,1% la 3,4%.
Guvernatorul Isărescu spune că prognoza nu are integrată în calcul evoluțiile din luna mai și impactul măsurilor fiscale necesare pentru a reduce deficitul bugetar.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
“Reducerea deficitului bugetar fără să avem recesiune economică - problemă grea, foarte grea, dar suntem optimiști”, spune Isărescu.
“Inflația vine în jos, ceea ce este un lucru bun, se creează condițiile ca să reducem dobânda în a doua parte a anului, așa cum s-a prognozat, dar în condiții de stabilitate.
Dar dacă avem presiuni pe curs, ce facem? În două zile s-a dus ROBOR-ul cu două puncte în sus”, spune Isărescu.
Creșterea de până acum a cursului are o influență de 0,3% asupra inflației, adaugă guvernatorul.
Isărescu adaugă că nivelul inflației nu este problematic, probleme mari fiind însă cu deficitul și cu corecția acestuia. "În momentul este când este sub 5% este o problemă, dar nu fundamentală. Problema este deficitul public. Să ai deficit de 9% și inflație de 4%, problema nu este inflația", spune guvernatorul.
Scăderea deficitului este în sine contracționistă, ceea ce ar trebui să ajute inflația. Pe de altă parte, unele măsuri fiscale pot fi inflaționiste, altele nu, explică Isărescu.
În trecut, creșterea TVA a adus o creștere imediată a inflației.
BNR vede o închidere a excedentului de cerere agregată, ceea ce înseamnă că economia nu mai crește peste potențial. Pe de altă parte, dinamica PIB a încetinit la 0,2% în termeni anuali în primul trimestru din acest an.
