Subscrierile în programul Fidelis au fost timide în pofida creșterilor de dobândă și s-au concentrat pe obligațiunile guvernamentale cu maturitate de 1 an.
Cu un interes preponderent pentru titlurile cu scadența la 1 an, emisiunile puse în vânzare de Guvern în programul Fidelis au adunat cu puțin 7.000 de ordine în sistemul Bursei de Valori București unde astăzi vor avea prima zi în ring.
Cu un interes preponderent pentru titlurile cu scadența la 1 an, emisiunile puse în vânzare de guvern în programul Fidelis au adunat cu puțin 7.000 de ordine în sistemul bursei.
La debut, oferta derulată de Ministerul Finanțelor Publice pentru obligațiuni guvernamentale are o participare timidă, cu un interes relativ egal distribuit între cele 3 emisiuni promovate.
Cele 3 emisiuni de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis au adunat peste 5.800 de ordine, interesul fiind preponderent pentru titlurile denominate în lei. Interes în declin față de exercițiile similare din decembrie 2020 și martie 2021.
Cele 3 emisiuni de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis au adunat peste 4.200 de ordine, interesul fiind preponderent pentru titlurile denominate în lei.
După o săptămână de subscrieri, cele 3 emisiuni de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis au adunat peste 1.600 de ordine, interesul fiind preponderent pentru titlurile denominate în lei.
În prima zi de subscriere pentru emisiunile de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis, cele 3 intrumente financiare au adunat subscrieri în echivalent 3,59 milioane euro.
După primele 2 ore de la deschiderea operațiunilor de piață în programul Fidelis, cele 3 emisiuni de titluri de stat au adunat subscrieri în valoare de 200.000 de euro.
Dolarul american se tranzacționează joi la minimul ultimelor 4 săptămâni, în contextul stabilizării dobânzilor la titlurile de stat americane.
Acțiunile europene au revenit pe scădere, după 3 ședințe de recuperare, în contextul în care o nouă creștere a randamentelor la titlurile americane de stat trage în jos apetitul la risc al investitorilor.
Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.
Cele 3,3 miliarde de euro împrumutate săptămâna trecută de către Guvern, prin vânzarea de eurobonduri, au intrat în contul Trezoreriei marți, a anunțat Ministerul Finanțelor. Informația orivind împrumutul a fost anunțată de Profit.ro în urmă cu peste o săptămână. Ministerul Finanțelor, ca emitent al eurobondurilor, a avut restricții de comunicare pe acest subiect.
Agenția de evaluare financiară a înrăutățit perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor.
Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.
Guvernul PNL s-a împrumutat, în cele trei luni care au trecut de la instalare, la dobânzi mai mari de pe piața internă comparativ cu ultimele trei luni ale Guvernului PSD, arată date analizate de Profit.ro. De asemenea, evoluția a fost una contrară costurilor de împrumut din regiune, precum Polonia și Ungaria. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a afirmat în mai multe rânduri că Finanțele se împrumută mai ieftin comparativ cu perioada Guvernului PSD, iar săptămâna trecută a declarat într-un interviu Adevărul, despre articole din presă referitoare la împrumuturile contractate de stat, că "nu înțeleg titlurile acestea isterice, plătite, cred că sunt plătite de către PSD și se creează o isterie falsă în România". Motivul creșterii dobânzilor a fost revizuirea deficitului bugetar în urcare pe final de an, decizie determinată, potrivit noului Guvern, de plata unor cheltuieli și facturi întârziate și ascunse de către precedentul Executiv. Brusc, statul a avut nevoie să împrumute semnificativ mai mult în noiembrie și decembrie, motiv pentru care și investitorii au cerut dobânzi mai mari.
Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.
Guvernul României se împrumută în prezent de două ori mai scump comparativ cu cele din Polonia și Ungaria, după ce în toamna anului 2016 cele trei țări se situau la același nivel, potrivit dobânzilor la 10 ani analizate de Profit.ro. În timp ce dobânzile plătite de Polonia, Ungaria sau Bulgaria pentru a împrumuta bani de la bănci și investitori au scăzut în ultimii 3 ani, cele pe care trebuie să le achite România au urcat, astfel că în prezent distanța față de țările din regiune este una destul de mare. Responsabil de această situație este Guvernul.
Banca Națională a României a atras depozite de 2,5 miliarde de lei de la bănci într-o nouă operațiune săptămânală. Sumele sunt în scădere cu circa 0,5 miliarde de lei față de săptămâna trecută, în condițiile în care statul a răscumpărat azi o emisiune de obligațiuni ajunsă la scadență de 9 miliarde de lei, una dintre cele mai mari din acest an.
Costurile statului pentru banii împrumutați săptămânal de la băncile locale, prin vânzarea de titluri de stat, au scăzut după ce ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat că Guvernul se va mai împrumuta de la bănci doar la dobânzi care îi convin. Scăderea costurilor de împrumut ale statului după intervenția ministrului de la finele lunii ianuarie este determinată de decizia Ministerului Finanțelor de a anunța că plănuiește să împrumute o sumă mică în februarie, dar și de evoluțiile de pe plan extern.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.