Capodopera ”San Sebastian”, pictatã de El Greco, dispărută din colecția naționalã a României și care a fost blocată de statul român de la vânzare într-o licitație a casei Christie's din New York, se află în proprietatea unei firme care aparține oligarhului rus Dmitri Rybolovlev.
Omul de afaceri, în vârstă de 58 de ani, are o avere estimată între 7 și 9 miliarde de dolari, deține pachetul majoritar al clubului de fotbal AS Monaco, a cumpărat o proprietate în Florida de la președintele american Donald Trump la un cost indicat că ar fi supraevaluat, a stat în închisoare în Rusia și pretinde că a fost înșelat cu sute de milioane de euro pe piața de artă, vânzând în același timp și cel mai scump tablou din istorie, Salvator Mundi de Leonardo da Vinci.
După cum a relatat Profit.ro, casa de licitații Christie's a scos de la vânzare, din licitația organizată în 5 februarie la New York, tabloul "San Sebastian" de El Greco, după ce Guvernul României a reușit să blocheze, temporar, vânzarea tabloului la licitație. Christie's a retras lucrarea de la vânzare în preziua licitației.
Casa de licitații Christie's anunțase punerea în vânzare a acestei capodopere, pe care o estimează la o valoare cuprinsă între 7 și 9 milioane de dolari.
În luna iunie, autoritățile au anunțat că suspendarea vânzării lucrării va fi prelungită pânã la finalizarea demersurilor juridice, acestea fiind realizate cu ajutorul echipei internaționale de avocați, constituite din Lexters (Stănescu, Vasile și Asociații), Nixon Peabody LLP și De Baecque Bellec Avocats.
În paralel, statul român a introdus o acțiune în recuperarea tabloului și pe rolul Curții Supreme a Statului New York, pentru a asigura respectarea regulilor de competență și a obține un titlu de proprietate valabil, preîntâmpinând posibile vicii de procedură ce ar putea fi invocate prin căile de atac.
În proces figurează, de asemenea, și Accent Delight, compania care a solicitat scoaterea la licitație a tabloului, la 5 februarie 2025, și care pretinde un drept de proprietate asupra acestuia. Compania menționată aparține oligarhului și miliardarului rus Dmitri Rybolovlev, potrivit unor documente citate de agenția AFP. Lucrarea de El Greco a trecut de câteva ori în posesia altor proprietari înainte de a fi achiziționată în 2010 de compania lui Rybolovlev, președintele clubului de fotbal AS Monaco.
Cine este Dmitri Rybolovlev
Ascensiunea lui Rybolovlev la statutul de miliardar a început în mijlocul anarhiei economice a Rusiei lui Boris Elțîn și a fost prezentată public ca având toate ingredientele clasice ale ascensiunii unui oligarh: o avere acumulată rapid, conexiuni politice utile, moartea asociaților de afaceri și preluarea afacerii sale de către aliații lui Vladimir Putin.
În perioada în care Elțîn vindea mii de afaceri de stat, Rybolovlev a cumpărat unul dintre marile concerne ale industriei ruse.
Până în 1995, Rybolovlev, pe atunci în vârstă de 29 de ani, a ajuns multimilionar, purta o vestă antiglonț, angaja gărzi de corp și era transportat cu șofer într-o mașină blindată. În același an, și-a mutat familia la Geneva.
Câteva luni mai târziu, a fost arestat și închis pentru că ar fi aranjat un atac asupra unui partener de afaceri, care fusese împușcat mortal în casa sa. Rybolovlev, care a spus că a fost înscenat, a petrecut 11 luni după gratii înainte de a fi eliberat. A fost pus sub acuzare, dar în 1997 a fost achitat de o curte regională, iar verdictul a fost confirmat ulterior de Prezidiul Curții Supreme, cea mai înaltă instanță din Federația Rusă.
Rybolovlev a vândut producătorul rus de îngrășăminte Uralkali în 2010 către trei oligarhi legați de Kremlin pentru 6,5 miliarde de dolari, conform Wikipedia. În 2021, Rybolovlev avea o avere netă raportată de 6,7 miliarde de dolari, ceea ce l-a clasat pe locul 391 în lista miliardarilor Forbes.
Achiziționarea în 2008 a conacului lui Trump din Florida - Maison L’Amitie - pentru 95 de milioane de dolari - mai mult decât dublul sumei plătite de viitorul președinte - a atras atenția presei internaționale. Proprietatea din Florida a fost ulterior împărțită în trei loturi și vândută pentru puțin mai mult decât plătise Rybolovlev, ceea ce a alimentat suspiciunea că tranzacția ar fi fost o favoare făcută lui Trump.
În 2010, Rybolovlev s-a stabilit la Monaco, unde a devenit proprietarul majoritar și președintele clubului de fotbal Monaco. Tot în 2010, miliardarul a cumpărat o participație de 9,7% la cea mai mare bancă din Cipru, Bank of Cyprus.
Printre hobby-urile miliardarului se numără navigația, unde iahturile sale numite Skorpis concurează în competiții internaționale pe care le-au și câștigat, dar și arta.
Miliardarul a investit masiv, aproape 2 miliarde de dolari, în piața de artă și, deși pretinde că a fost înșelat, a avut parte de succes.
Rybolovlev a intentat un proces pentru o presupusă fraudă chiar casei de licitații Sotheby’s, pe care o acuză că l-a păgubit de 380 milioane de dolari prin asocierea cu un dealer elvețian. Actorul principal în saga juridică este dealerul Yves Bouvier, despre care Rybolovlev susține că l-a păcălit cu 1,1 miliarde de dolari din vânzarea a 38 de opere de artă în valoare de 2 miliarde de dolari între 2003 și 2014. Bouvier a negat în mod constant orice faptă ilegală, susținând că a acționat în calitate de comerciant, liber să-și stabilească propriile marje de profit și nu ca agent, plătit cu comision, al lui Rybolovlev.
Patru lucrări de artă sunt în discuție în proces, inclusiv Salvator Mundi de Leonardo da Vinci, tablou despre care avocații miliardarului spun că Bouvier l-a cumpărat de la Sotheby’s pentru 83 de milioane de dolari, doar pentru a-l revinde lui Rybolovlev o zi mai târziu pentru peste 127 de milioane de dolari.
În 2017, Rybolovlev a vândut tabloul prin Christie’s pentru suma istorică de 450 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă pictură vândută vreodată la licitație.
Acum statul român încearcă să recupereze tabloul de la oligarhul rus.
Conform sursei citate, Regele Mihai a vândut tabloul în 1975 comerciantului de artă francez Daniel Wildenstein, care l-a revândut ulterior. Piesa a trecut de câteva ori în posesia altor proprietari înainte de a fi achiziționată, tot în 2010, de compania lui Rybolovlev, președintele clubului de fotbal AS Monaco.
Statul român acuză firma că nu a acționat cu bună-credință.
Guvernul și Ministerul de Finanțe au confirmat, ulterior pentru Profit.ro, adoptarea memorandmului în ședința din 16 ianuarie.
Premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a confirmat apoi demersurile inițiate de Guvern pentru blocarea vânzării tabloului.
”Blocarea vânzării la licitație a tabloului ”Sfântul Sebastian” al celebrului artist ”El Greco”, care face parte din patrimoniul românesc este o mare reușită a statului român și a echipei de avocați care ne reprezintă. Îi felicit pe reprezentanții Ministerului de Finanțe care gestionează acest caz și pe toți cei implicați în această victorie de etapă care ne dă încredere că vom recupera defnitiv, după zeci de ani, acest tablou de o valoare inestimabilă”, susținea premierul de atunci.
Acesta arată că tabloul ”Sfântul Sebastian” realizat de ”El Greco” este o parte unică a patrimoniului cultural și a colecției naționale de artă a României. Tabloul a aparținut regelui Carol I, primul monarh al României, înainte de a fi lăsat moștenire Coroanei României la moartea acestuia în 1914.
”Acest tablou alături de alte opere de artă au ieșit din România în 1947 și nu s-au mai întors de atunci niciodată în țară. În numele Guvernului României, am mandatat prin două Memorandumuri adoptate luna aceasta ministerele responsabile și avocații noștri să urmărească atât recuperarea picturii prin litigiul inițiat la Tribunalul Judiciar de la Paris, cât și blocarea licitației programată pe 5 februarie la New York de către o celebră casă de licitații”, arăta fostul premier.
Acesta susține că ”licitația a fost oprită și tabloul a fost reținut de casa de licitații”, fiind un prim pas către recuperarea definitivă a acestui tablou care ”este fără echivoc proprietatea statului român”.
Acțiunea statului român
Potrivit surselor oficiale citate, statul român a reușit să suspende temporar încheierea vânzării până la un verdict al instanței.
Ca urmare, chiar dacă tabloul ar fi licitat, vânzarea nu se va putea încheia în lipsa unei decizii a instanței.
Carol I, un admirator al lui El Greco, a cumpărat mai multe lucrări ale pictorului
După cum remarcă și Christie's, primul monarh al României, Carol I, urcat pe tron în 1866, a început din 1879 să achiziționeze extensiv lucrări pentru Colecția Regală, cu scopul decorării palatelor regale.
Cu consilierea savantului și colecționarului Felix Bamberg (1820-1893), regele a dezvoltat un gust deosebit pentru pictura spaniolă, care, deși populară în Franța, era mai puțin cunoscută și răspândită în Europa Centrală și de Est.
Carol I a deținut mai multe picturi de El Greco, dintre care majoritatea aparțineau regelui Ludovic Filip al Franței (1773-1850), din galeria sa spaniolă de la Louvre.
Muzeul de Național de Artă al României deține în prezent trei lucrări importante de El Greco, din fosta Colecție Regală, respectiv:
Logodna Fecioarei
El Greco, Logodna Fecioarei - sursa foto Institutul Național al Patrimoniului
Martiriul Sfântului Mauriciu sau Martiriul celor zece mii de tebani
El Greco, Martiriul Sfântului Mauriciu - sursa foto Institutul Național al Patrimoniului
Adorația păstorilor
El Greco, Adorația păstorilor - sursa foto Institutul Național al Patrimoniului
Multe dintre lucrări au fost achiziționate de Carol I de la Christie’s Londra, în perioada 6-8 mai 1853, suveranul cumpărând lucrări care au aparținut mareșalului Soult sau baronului Isidor Taylor, dar Sfântul Sebastian nu s-a regăsit printre aceste achiziții.
Proveniența timpurie a acestei picturi rămâne astfel puțin cunoscută, fiind probabil că a intrat pe altă cale în Colecția Regală, cel mai târziu în 1898, când a apărut în catalogul Bachelin al colecției regelui Carol I.
”Nu este de mirare că opera lui El Greco a fost atât de râvnită de regele Carol I și atât de bine reprezentată în colecția sa. Pensulația uimitoare a artistului, paleta vibrantă și abordarea excentrică a compoziției – toate evidente în acest Sfânt Sebastian – ar fi fost la fel de izbitoare pentru colecționarul din secolul al XIX-lea precum sunt pentru privitorul modern de astăzi”, arată Christie's.
Cum a părăsit tabloul România
Regele Carol I a lăsat tabloul moștenire instituției Coroanei României, în testamentul său din 14 și 26 februarie 1899.
Colecția Coroanei fusese constituită la finele secolului al XIX-lea din fonduri publice, prin achiziții ale Guvernului Brătianu, iar Carol I a menționat că întreaga sa colecție, catalogată de bibliotecarul casei regale Leo Bachelin în 1898, ”va rămâne pentru totdeauna și în intregul său în țară, ca proprietate a Coroanei României”.
Potrivit casei de licitații Christie's, în noiembrie 1947, Guvernul român ar fi transferat lucrarea în proprietatea Regelui Mihai.
”Dreptul de proprietate a fost transferat Regelui Mihai I al României (1921-2017), 11-12 noiembrie 1947, cu acordul Guvernului român”, arată Christie's, care precizează apoi că lucrarea a fost vândută de rege în 1976 ”cu firma Wildenstein & Co.” din New York, pentru ca ulterior să fie achiziționată, prin firma Giraud Pissarro Segalot, tot din New York, de către actualul proprietar, în 2010.
Din formularea casei de licitații nu reiese clar dacă fostul suveran a vândut tabloul - indicat în acest sens în afirmații publice, inclusiv de Christie's - direct firmei Wildenstein sau prin intermediul acesteia. Sunt înregistrate tranzacții ale lucrării în 1976 și 2010 și lucrarea ca provenind din fosta colecție regală.
Regele Mihai I a părăsit România în ianuarie 1948, la scurt timp după transferul proprietății și după ce a fost forțat să abdice de noul regim comunist.
Lucrarea a fost expusă la Paris în 1937, iar ulterior la Muzeul Prado din Madrid, Paris, la Galeria Națională de Artă din Washington, la Muzeul de Artă din Toledo și, ultima dată, la Muzeul de Artă din Dallas, între 1 aprile 1982 și 6 februarie 1983.
Controverse privind tablourile care au aparținut Colecției Coroanei României. Inclusiv regimul comunist a încercat să recupereze tabloul de El Greco
După 1947, din fosta Colecție a Coroanei au dispărut 42 tablouri, iar Regele MIhai a fost indicat public de istorici și istorici de artă că ar fi scos din țară cea mai mare parte dintre acestea. Unele au fost identificate ulterior în colecții private sau muzee din Franța, SUA și Italia, iar printre acestea au fost indicate Sfântul Sebastian și Portretul lui Giacomo Bosio de El Greco.
Conform unor documente din instanțe analizate de Profit.ro, în 1985 regimul comunist a intentat la New York un proces firmei Wildenstein și proprietarului de atunci, Daniel Wildenstein, care vânduse tabloul San Sebastian în 1976, solicitând recuperarea a două lucrări de El Greco.
Statul român nu a putut furniza însă documentele solicitate în instanță prin avocați, așa că ulterior, în 1987, într-un demers mai mult de imagine, firma americană a fost dată în judecată de statul comunist chiar în România și a fost găsită vinovată, iar conform sentinței ar fi urmat să fie executată chiar în SUA, lucru, însă, imposibil.
Una din cele mai mari dinastii de dealeri de artă din lume, familia Wildenstein a fost acuzată nu doar că ar fi cumpărat ilegal de la Regele Mihai tablouri aparținând statului român, dar și că ar fi tranzacționat opere de artă confiscate de naziști de la proprietari evrei.
În calitate de ministru al Culturii, fostul mare scriitor francez Andre Malraux a acuzat firma în anii '60 că ar fi încercat mituirea unui funcționar ministerial pentru a aviza exportul unei capodopere a pictorului George de la Tour.
Presa a relatat că statul român i-a intentat după 1990 procese și fostului suveran Mihai I pe tema bunurilor din fosta Colecție a Coroanei, dar având în vedere discuțiile privind alte proprietăți regale, precum Castelul Peleș, autoritățile au renunțat la astfel de demersuri. Acum, însă, odată cu reapariția lucrării de El Greco pe piață, statul român încearcă recuperarea fostei opere a Colecției Coroanei.
Paul de România a intentat și el, potrivit New York Post, la o instanță federală din Manhattan, un proces împotriva casei de licitații Christie's, căreia îi solicită tabloul de El Greco.
Paul a fugit din România în 2020 și s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă București, asupra cărora autoritățile au afirmat că și-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate. El a fost condamnat în România la trei ani și patru luni de închisoare, dar avocații săi au susținut că acuzațiile penale împotriva sa au fost motivate politic și că este persecutat politic.
Conform sursei citate, Paul susține că Guvernul României nu poate avea nicio pretenție legitimă asupra renumitei opere de artă pentru că a fost furată și proveniența ei a fost fabricată, iar lucrarea este proprietatea exclusivă a fostului rege Carol al II-lea, de pe urma căruia Paul are pretenții de moștenire.
Paul a susținut în depozițiile din instanță, conform publicației americane, că, alături de alte lucrări de artă, tabloul contestat a fost împachetat ”în două vagoane atașate la Orient Express, iar conținutul lor a fost descărcat și depozitat în secret, timp de zeci de ani, în seifurile băncii elvețiene UBS din Zurich”.
Paul de România a mai susținut în instanță, conform sursei citate, că Regele Mihai i-ar fi spus lui Carol al II-lea, aflat și el în exil, că lucrările au fost confiscate de regimul comunist. Știind că nu are dreptul la ”picturile tatălui său”, le-a păstrat în secret până după moartea lui Carol al II-lea.
Potrivit depozițiilor din instanță, citate de New York Post, Paul a mai afirmat că Regele Mihai a vândut apoi lucrarea de El Greco unui dealer de artă din New York în 1976, susținând la acea vreme că ”moștenitorii” regelui Carol al II-lea au fost de acord cu vânzarea.
”Prințul Paul nu a încercat anterior să recupereze San Sabastian ca parte a moștenirii lui Carol al II-lea, deoarece nu știa unde se află până când în presă au apărut relatările că pictura a fost retrasă de Christie’s din la licitație, după ce Guvernul român și-a revendicat dreptul”, a declarat avocatul lui Paul, citat de New York Post
