Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, pentru a doua oară, să-l extrădeze pe prințul Paul Philippe în România, unde are de ispășit o pedeapsă cu închisoarea pronunțată în dosarul retrocedărilor ilegale, relatează AFP.
Curtea de Apel din Paris a analizat luna trecută cererea de extrădare în România a prințului Paul și urma să își anunțe decizia la 9 iulie.
Președintele Camerei de Extrădare a Curții de Apel din Paris a subliniat că autoritățile române aveau motive întemeiate să emită un nou mandat de arestare, dar acesta a fost „disproporționat”.
Judecătorul a precizat că se pronunță doar asupra admisibilității mandatului de arestare, nu și asupra fondului cauzei.
El a dispus, de asemenea, ridicarea controlului judiciar la care era supus prințul de la eliberarea sa, după ce a petrecut o scurtă perioadă în detenție, în aprilie.
„Această decizie în privința mandatului de arestare este valabilă în Franța, dar, după cum știți, România transmite acest mandat de arestare și în alte țări. Dacă treceți granița, riscați să fiți arestat”, l-a avertizat președintele instanței pe Paul Philippe al României, care, în aprilie 2024, fusese arestat în Malta, unde se deplasase pentru o ceremonie oficială. Justiția malteză a refuzat în cele din urmă extrădarea sa în România.
„Am spus întotdeauna că am încredere în justiția franceză”, a declarat pentru AFP Paul Philip Al României, miercuri, după anunțarea deciziei Curții de Apel.
„Este o ușurare pentru fiul meu, care are cincisprezece ani, și pentru soția mea. Am fost persecutați pentru ceva ce nu am făcut”, a adăugat prințul Paul, care are 77 de ani.
Prin această decizie, Curtea de Apel din Paris „pune capăt unei persecuții procedurale inacceptabile și își reafirmă loialitatea față de principiile fundamentale ale statului de drept”, a declarat pentru AFP avocata prințului, Miriame Laïchi. „Este un refuz clar, suveran și întemeiat, opus unei derive judiciare din ce în ce mai îngrijorătoare din partea statului român”, a adăugat ea.
Descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii regi ai României, este acuzat că a colaborat cu o bandă de escroci, începând din 2006, pentru a recupera proprietățile pe care le revendica în calitate de moștenitor al familiei regale. În 1947, familia regală a fost alungată din România de comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate. Conflictele privind bunurile provenite din moștenire continuă, scrie AFP.
Bucureștiul a emis un prim mandat de arestare pe numele prințului Paul în decembrie 2020, la o zi după condamnarea acestuia la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. În acest dosar, 18 persoane au fost condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puțin 145 de milioane de euro.
Însă Curtea de Apel din Paris a respins această primă cerere în noiembrie 2023, considerând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile constatate în depunerea jurământului a doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Autoritățile române au emis un nou mandat de arestare împotriva prințului în ianuarie anul acesta, pe baza deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, pronunțată în urma unei solicitări pre-judiciare. CJUE a considerat că decizia justiției franceze era „contrară principiului încrederii reciproce” între țările europene, exercitând „un control excesiv” asupra funcționării sistemului judiciar român, a reamintit președintele Camerei de extrădare în cadrul ședinței din iunie.
Procurorul general a solicitat extrădarea lui Paul din România în numele „principiului priorității dreptului european asupra dreptului național”, respingând orice „persecuție”.
Avocata sa a denunțat, încă o dată, „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală”, în legătură cu „litigiul succesoral”.
Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940.
