Toată lumea a sesizat în ultimii ani creșterea abruptă a prețurilor autoturismelor, situație care a permis, de exemplu, mărcii Dacia să ocupe și mai mult loc în segmentele în care concurează. O analiză realizată de Jato argumentează cu cifre concrete creșterea prețurilor în ultimii cinci ani.
Evoluția pieței auto din ultimii cinci – șase ani cuprinde pandemia COVID, criza de semiconductori și implementarea tranziției la propulsia electrică. Toate trei s-au suprapus într-o măsură destul de mare și au condus la o realitate dură: prețurile mașinilor au crescut vertiginos, cu un ritm care depășește orice inflație din Uniunea Europeană, inclusiv pe cea din România.
O analiză realizată de Jato Dynamics arată că, între 2019 și 2024, veniturile din vânzări ale companiilor auto au crescut din motive care nu țin de eficiența afacerilor în sine, ci din cauza creșterii prețurilor. Procentul de creștere a prețurilor în acest interval, așa cum a fost calculat de analiști, este de 40%, însă în același interval s-a constatat o scădere a vânzărilor în ansamblul pieței de 22%. O parte a scumpirilor, aproximativ jumătate, a fost provocată de tranziția la propulsia electrică și la motoarele electrificate (hibride și PHEV), dar au mai existat și alți factori care au împins prețurile în sus. Să ne amintim momentul crizei de semiconductori, când termenul de livrare depășea un an pentru cei mai mulți dintre producători, iar acest lucru le-a permis să vândă doar versiuni foarte bine echipate, cu adaos comercial mare.
Volume versus venituri
În privința scăderilor volumelor vândute, analiza a constatat că vânzările au crescut în ultimii doi ani cu 6 procente, recuperând parțial scăderea față de 2019. Din acest motiv, veniturile medii generate de vânzările de mașini noi au crescut cu +8% între 2019 și 2024, în ciuda unui volum mai mic
Ca o concluzie intermediară, prețurile atât pentru electrice (BEV), cât și pentru mașinile cu combustie au crescut cu 35% și, respectiv, 37%, ceea ce a dus la un decalaj stabil de preț între cele două sisteme de propulsie.
O altă constatare a analizei arată că a avut loc o scădere mai mare a volumului vânzărilor la vehiculele cu prețuri mai mici. Datele relevă că scăderea vânzărilor a fost concentrată în principal în categoria de prețuri sub 30.000 de euro. Categoriile de prețuri mai mari (30.000 EUR - 40.000 EUR și peste 45.000 EUR) au compensat doar parțial scăderea. Consumatorii fie au migrat spre opțiuni mai scumpe (în urma ofertelor lansate de mărci), fie nu și-au mai permis deloc un vehicul nou (unii au migrat către piața de second hand, dar asta e deja altă analiză).
Pierderea de volum s-a concentrat în principal în banda de preț inferioară, cu o scădere de 0,7 milioane de unități între 20-30 mii euro și de alte 0,7 milioane de unități sub 20 mii euro.
Cifrele arartă că benzile de preț superioare s-au recuperat parțial, cu o creștere de 0,1 milioane de unități în intervalul 30 - 40 mii euro și 0,5 milioane de unități peste 40 mii euro.
Acolo unde electrificarea a început în segmentul mic, s-a produs și creșterea prețurilor, urmată de pierderea volumul pe segment.
Raport calitate - preț
Acolo unde managementul a reușit să ia deciziile corecte, creșterea prețurilor s-a produs cu o creștere a volumelor, chiar reușind să mențină prețurile scăzute. Este cazul Dacia, care, potrivit cifrelor Jato, a crescut prețurile cu până la 48% în perioada 2019 – 2024, dar a vândut cu 19% mai mult, chiar și cu prețuri de aproximativ 15.000 de euro.
În ceea ce privește achiziția de opțiuni a clienților, datele arată o scădere de -13% per vehicul, de la 6.300 euro, la 5.500 euro, numeric fiind constatată o reducere de la 7,6 la 4,9 opțiuni. Două sunt cauzele aici, modernizarea mașinilor, care presupune o creștere a standardelor, și simplificării opțiunilor disponibile.
În final, studiul arată că, deși au crescut salariile nete în zona de analiză cu 24%, a scăzut gradul de accesibilitate la oferta de autoturisme cu 11%, lăsând loc pentru sistemele de leasing, abonament și alte opțiuni de finanțare.
