România poate fi un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionel Scrioșteanu, la conferința „Italy & Romania, building together sustainable infrastructure”.
„Infrastructura de transport a României a luat un avânt în ultimii 5 ani, mai ales pe zona de infrastructură rutieră pe care o gestionez din 2019. Avem astăzi în lucru 700 de km de autostradă și drum expres. Avem în reabilitare coridoare importante în ceea ce privește sistemul feroviar, am dat în trafic în ultimii ani peste 500 de kilometri de autostradă și drum expres, o parte dintre ei construiți cu firme din Italia. Am dat în trafic al treilea pod ca mărime din Europa într-un parteneriat și un contract cu o firmă din Italia, un real succes din punctul meu de vedere, iar acum câteva săptămâni chiar am semnat recepția acestui obiectiv, care a devenit un nou simbol al României. Ne bazăm în continuare pe dezvoltarea acestei relații și parteneriatul cu filmele italiene, iar tema de astăzi, sustenabilitate, trebuie să fie un nou element pe care îl adăugăm acestei colaborări. Sustenabilitatea și competitivitatea. Trebuie să creștem competitivitatea prin relația noastră, mai ales în contextul în care, în următoarea perioadă, sper cât se poate de repede, reconstrucția Ucrainei va fi o nouă provocare și pentru România, dar cred că și pentru Italia, pentru că știu că Italia devine un factor foarte important în această temă a reconstrucției Ucrainei. România poate fi un cap de pod important, dacă nu cel mai important, în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei”, a afirmat Scrioșteanu, transmite Agerpres.
În acest sens, secretarul de stat a subliniat că în ultimii ani s-a dezvoltat infrastructura cât mai aproape de granița cu Ucraina, s-au deschis noi puncte vamale, au fost reabilitate puncte vamale și s-a reabilitat infrastructura feroviară care leagă România de Ucraina.
„Podul de la Brăila poate fi folosit la fel de bine în tranzitul materialelor și al altor elemente pentru reconstrucția Ucrainei. România poate fi un partener Italiei în acest plan de reconstrucție a Ucrainei și cred că ar trebui să fie o direcție pe care să o abordăm în cadrul discuțiilor, chiar și de astăzi, ținând cont, bineînțeles, și de tema sustenabilității”, a transmis acesta.
Secretarul de stat a transmis că în perioada următoare România va avea în vedere dezvoltarea infrastructurii feroviare, întrucât se dorește reducerea transportului de marfă pe rutier.
„O altă direcție pe care vrem să o consolidăm în următoarea perioadă, v-am spus că în primul rând ne-am concentrat pe infrastructura rutieră, este cea a sistemului feroviar. Vom da o importanță mărită sistemului feroviar în următorii ani. Conform programului de guvernare, vrem să reducem fluxurile de marfă pe infrastructura rutieră și să redirijăm acest transport de marfă către infrastructura feroviară. Deci, va fi un nou capitol în infrastructura României direcționat către infrastructura feroviară în așa fel încât să creștem competitivitatea transportului de marfă pe teritoriul României în raport cu țările vecine”, a susținut el.
„Autostrada albastră” este un alt proiect ce ar putea fi dezvoltat în cadrul relațiilor bilaterale dintre România și Italia.
„O altă direcție care ar putea fi dezvoltată în cadrul relațiilor bilaterale este folosirea Dunării. Noi avem un proiect foarte important în ceea ce privește această ‘autostradă albastră’ pe care o avem și care merge până în centrul Europei, această autostradă care este nefolosită astăzi. Avem un proiect care să regularizeze un șenal navigabil pe Dunăre, în așa fel încât să fie predictibilă pentru transport de marfă 365 de zile pe an, adică aproape tot timpul anului. În acel moment, transportul poate fi foarte facil între portul Constanța prin intermediul canalului Dunăre – Mare Neagră și folosită această autostradă care generează un transport mai sustenabil, mai ecologic și mai competitiv chiar și în raport cu transportul feroviar”, a menționat oficialul MTI.
