Comisia Europeană intenționează să permită statelor membre ca o parte din bugetul UE de 2 trilioane de euro propus pentru perioada 2028-2034 să poată fi redirecționat către finanțarea de unități de producție “noi sau suplimentare” de energia nucleară, o mișcare care probabil va diviza statele membre ale blocului comunitar, și pe care Germania a respins-o imediat.
De ce este important România este unul dintre statele care se bazează deja pe energia nucleară produsă la Cernavodă, unde a și semnat un contract de finanțare a construirii a 2 noi reactoare suplimentare, 3 și 4. În plus, mai este în proiect și construirea de minireactoare la Doicești.
Mai este interesant Nuclearelectrica a anunțat că a primit deja undă verde de la Bruxelles pentru planul construirii noilor unități 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă.
Într-o anexă la gigantul său proiect de buget publicat miercuri, Comisia a enumerat energia nucleară ca o activitate pe care țările o pot finanța prin cota lor națională din buget - în special: „capacitate nouă sau suplimentară de energie de fisiune instalată în GW”.
Aproximativ 865 de miliarde de euro din finanțarea UE vor fi disponibile în cadrul acestor planuri naționale de cheltuieli.
Această mișcare ar reprezenta o schimbare radicală a poziției Bruxelles-ului, al cărei buget actual nu finanțează centrale nucleare convenționale - reflectând un conflict de lungă durată între membrii UE pro-nucleari, precum Franța și Suedia, și țările tradițional anti-nucleare, precum Germania și Austria.
„Germania respinge orice subvenționare a energiei nucleare din bugetul UE”, a declarat joi ministrul mediului, Carsten Schneider, citat de Reuters, adăugând că Berlinul a respectat alegerea altor țări de a construi reactoare.
„Cu toate acestea, respectarea suveranității naționale în materie energetică înseamnă și nesolicitarea fondurilor UE pentru astfel de proiecte costisitoare, un sfert din fondurile europene provenind din banii contribuabililor germani”, a declarat Schneider.
Ministerul francez al energiei nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters, iar ministrul suedez al energiei, Ebba Busch, a refuzat să comenteze.
Propunerea de buget a Comisiei marchează începutul unor ani de negocieri intense între națiunile UE, care trebuie să aprobe bugetul final.
Țările UE sunt de mult timp în dezacord cu privire la promovarea energiei atomice pentru reducerea emisiilor de CO2, o dispută care a întârziat elaborarea politicilor privind schimbările climatice.
La începutul acestui an, însă, a avut loc o schimbare de poziție a cancelarului german Friedrich Merz, care a anunțat că Berlinul nu va mai obiecta la tratarea energiei nucleare la egalitate cu energia regenerabilă în politicile UE.
Și țări precum Danemarca și Italia au semnalat o schimbare în opoziția lor anterioară față de energia nucleară.
Bugetul actual al UE interzice în mod explicit statelor membre să construiască centrale nucleare folosind partea lor din sutele de miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională - deși bugetul oferă unele fonduri limitate pentru cercetarea nucleară și dezafectarea reactoarelor vechi.
