Rusia și Ucraina spun că vor să vorbească despre pace la Istanbul, pentru prima dată din martie 2022, dar nu va fi vorba despre o întâlnire între lideri, așa cum se spera, ci mai degrabă de discuții exploratorii.
Liderul rus, care a propus „negocierile directe” la sfârșitul săptămânii trecute, nu va veni la o întâlnire personală cu omologul ucainean, dar spune că vrea ca discuțiile să se reia de unde rămăseseră în martie 2022, când, susține el, rușii și ucrainenii erau pe punctul de a semna un acord de pace, dar delegația ucraineană a părăsit brusc întâlnirea la imboldul fostei administrații americane conduse de Joe Biden, acuză el. În aceste condiții, Reuters prezintă contururile unui potențial acord de pace, precum și pericolele pe care le comportă, scrie News.ro.
GARANȚII DE SECURITATE
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Ucraina, care a fost supusă unei invazii la scară largă în 2022 și a văzut Rusia anexând unilateral Crimeea în 2014, spune că are nevoie de garanții de securitate din partea marilor puteri - în primul rând a Statelor Unite.
Aceasta dorește mai mult decât ce prevedea Memorandumul de la Budapesta din 1994, în temeiul căruia Rusia, SUA și Marea Britanie au convenit să respecte suveranitatea Ucrainei și să se abțină de la utilizarea forței împotriva Ucrainei. În cadrul acelui acord, puterile au promis pur și simplu să se adreseze Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, dacă Ucraina este atacată.
Problema, spun surse implicate în discuții, este că orice garanție de securitate care presupune forță ar bloca Occidentul într-un potențial război viitor cu Rusia, iar orice acord de securitate fără forță ar lăsa Ucraina expusă.
Conform propunerilor preliminare pentru o posibilă înțelegere de pace văzute de Reuters, diplomații au vorbit despre o „garanție de securitate robustă”, inclusiv, eventual, un acord de tipul Articolului 5. Articolul 5 din Tratatul NATO obligă aliații să se apere reciproc în cazul unui atac, deși Ucraina nu este membră a alianței.
Ca parte a acordului eșuat din 2022, Ucraina ar fi fost de acord cu neutralitatea permanentă în schimbul unor garanții de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite, și alte țări, inclusiv Belarus, Canada, Germania, Israel, Polonia și Turcia, potrivit unui proiect văzut de Reuters.
Dar oficialii de la Kiev spun că prevederea cu privire la neutralitatea Ucrainei este o linie roșie de care nu vor trece.
NATO ȘI NEUTRALITATEA
Rusia a declarat în repetate rânduri că o posibilă aderare a Kievului la NATO a fost o cauză a războiului, este inacceptabilă și că Ucraina trebuie să fie neutră - fără baze străine. Zelenski a declarat că nu este treaba Moscovei să decidă alianțele Ucrainei.
La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și Uniunea Europeană.
Trimisul SUA, generalul Keith Kellogg, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este „exclusă”. Președintele Donald Trump a declarat, la rândul său, că sprijinul acordat în trecut de SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului.
În 2022, Ucraina și Rusia au discutat despre neutralitatea permanentă. Rusia a dorit să fie impuse limite armatei ucrainene, potrivit unei copii a unui potențial acord analizat de Reuters. Ucraina se opune cu fermitate ideii de limitare a dimensiunii și capacităților forțelor sale armate.
Rusia a declarat că nu are obiecții, în schimb, cu privire la aderarea Ucrainei la UE, în condițiile în care unii membri ai blocului s-ar putea opune candidaturii Kievului.
TERITORIUL
Moscova controlează aproximativ o cincime din Ucraina și afirmă că teritoriul face acum parte în mod oficial din Rusia, o poziție pe care majoritatea țărilor nu o acceptă.
Rusia a anexat unilateral Crimeea în 2014. Forțele ruse controlează aproape tot Luhanskul și mai mult de 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, conform estimărilor rusești. Rusia controlează, de asemenea, o fărâmă din regiunea Harkov.
În cele mai detaliate propuneri publice de pace ale lui Putin, prezentate în iunie 2024, acesta a afirmat că Ucraina ar trebui să se retragă din toate aceste regiuni - deci chiar și din zonele care nu se află în prezent sub controlul Rusiei.
Conform unui proiect de plan de pace elaborat de administrația Trump, SUA ar recunoaște de jure controlul Rusiei asupra Crimeei și ar recunoaște de facto controlul Rusiei asupra Luhanskului și a unor părți din Zaporojie, Donețk și Herson.
Ucraina ar recâștiga teritoriul din regiunea Harkov, în timp ce SUA ar controla și administra centrala nucleară Zaporojie, care este controlată în prezent de Rusia.
Kievul afirmă că recunoașterea legală a suveranității Rusiei asupra zonelor ocupate iese din discuție și ar încălca Constituția Ucrainei, dar că problemele teritoriale ar putea fi discutate în cadrul negocierilor, odată ce va fi instituită o încetare a focului.
„Problemele majore aici sunt regiunile, centrala nucleară, este modul în care ucrainenii pot să folosească râul Nipru și să ajungă la mare”, a declarat săptămâna trecută trimisul lui Trump, Steve Witkoff, pentru Breitbart News.
SANCȚIUNI
Rusia dorește ridicarea sancțiunilor occidentale, dar este sceptică că acestea vor fi ridicate în curând. Chiar dacă SUA ar ridica sancțiunile, UE și alte sancțiuni occidentale - cum ar fi cele impuse de Australia, Marea Britanie, Canada și Japonia - ar putea rămâne pentru mulți ani de acum înainte. Ucraina dorește ca sancțiunile să rămână în vigoare.
Reuters a informat că guvernul SUA studiază modalitățile prin care ar putea atenua sancțiunile asupra sectorului energetic al Rusiei, ca parte a unui plan amplu care să permită Washingtonului să ofere o ridicare rapidă dacă Moscova acceptă să pună capăt războiului din Ucraina.
PETROL ȘI GAZE
Trump a sugerat că Putin, care conduce țara care este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, ar putea fi mai înclinat să rezolve războiul din Ucraina ca urmare a scăderii recente a prețurilor petrolului, deși Kremlinul a declarat că interesele naționale prevalează asupra prețurilor petrolului.
Cu toate acestea, unii diplomați au speculat că SUA, Rusia și Arabia Saudită caută prețuri mai mici la petrol ca parte a unui târg mai mare ce implică probleme de la Orientul Mijlociu până în Ucraina.
La începutul acestei luni, Reuters a relatat că oficiali de la Washington și Moscova au purtat discuții cu privire la ajutorul Statelor Unite pentru relansarea vânzărilor de gaze rusești către Europa.
ÎNCETAREA FOCULUI
Puterile europene și Ucraina cer Rusiei să accepte o încetare a focului înainte de negociei, dar Moscova spune că o încetare a focului va funcționa numai după ce vor fi rezolvate problemele de verificare a respectării armistițiului. Kievul spune că Moscova doar se joacă cu timpul.
RECONSTRUCȚIA UCRAINEI
Reconstrucția Ucrainei va costa sute de miliarde de dolari, iar puterile europene doresc să utilizeze o parte din activele suverane rusești înghețate în Occident pentru a ajuta Kievul. Rusia spune că acest lucru este inacceptabil.
Rusia ar putea fi de acord să se utilizeze 300 de miliarde de dolari din activele suverane înghețate în Europa pentru reconstrucția Ucrainei, dar va insista ca o parte din bani să fie cheltuiți pe cincimea de teritoriu controlată de forțele Moscovei, a relatat Reuters în februarie.
Ucraina dorește ca toate cele 300 de miliarde de dolari din activele sechestrate să fie vărsate în reconstrucția postbelică.
