Ministerul Finanțelor a luat 1,6 miliarde de lei de la bănci prin emisiuni de titluri de stat, pe o cerere ridicată din partea investitorilor. Randamentele la împrumuturile pe termen lung rămân, atipic, sub cele pe termen scurt. Trezoreria are nevoie de bani, după ce a rambursat recent circa 12 miliarde de lei către investitori, în piața internă, pentru împrumuturi ajunse la scadență. Cheltuielile de la bugetul de stat cu susținerea datoriei publice au continuat să crească într-un ritm fulminant.
Obligațiunile scadente în aprilie 2035 au atras subscrieri de 1,2 miliarde de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei. În cele din urmă, Finanțele au împrumutat 1 miliard de lei la această scadență, la un randament mediu de 7,16% pe an.
Seria de obligațiuni scadentă în aprilie 2028 a atras subscrieri de 728 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Împrumuturile emise sunt de 593 de milioane de lei, la un randament mediu de 7,32% pe an.
Faptul că randamentul cerut de investitori pe termen mai scurt este mai mare decât cel pe termen lung reflectă sentimentul de neîncredere în perspectivele din perioada următoare, atât din punct de vedere al riscului, cât și din punct de vedere al inflației așteptate – cu estimări de 7-8% pe an în următorul an.
De notat că Trezoreria a depășit prospectul de împrumuturi la toate licitațiile unde au fost acceptate oferte de la investitori, în condițiile în care necesarul de finanțare pentru acest an se previzionează a fi mult mai mare decât cel estimat anterior.
Deficitul bugetar la 6 luni este deja la 3,7% din PIB, față de 3,6% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut - ținta de deficit este de 7% din PIB, însă probabil nu va putea fi atinsă, cu toate creșterile de taxe de la 1 august, având în vedere că plățile mari vin de obicei pe final de an. Estimările analiștilor sunt pentru un deficit de 7,5-8% din PIB în acest an și o creștere economică apropiată de zero.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de anul trecut cu 43%, la 25,2 miliarde de lei, în condițiile datoriei publice în creștere și a ratelor mari de dobândă. Spre comparație, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 45,5 miliarde de lei la șase luni.
În context european, România plătește cele mai mari dobânzi la datoria publică, atât în monedă națională, cât și în valută.
În monedă națională, randamentul titlurilor românești la 10 ani în piața secundară este de 7,14%. Ungaria a venit aproape în ultima perioadă, pe fondul deteriorării situației economice și bugetare, la 7,06%, în timp ce Polonia plătește 5,45% și Cehia 4,32%.
În euro, România plătește o primă (spread) de 3,43 puncte procentuale peste Germania la datoria scadentă în 2033, mult peste țări ca Serbia (2,29 pp), Ungaria (1,89 pp), Polonia (1,05 pp).
