Aproape o treime din acțiunile companiei financiare de stat Fondul Român de Contragarantare (FRC) SA, înființată în 2009 de Guvernul Boc și cunoscută acum în special pentru implicarea în programul de sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii IMM Invest Plus, pot fi vândute, fiind identificat un potențial cumpărător, după peste 2 ani de demersuri eșuate, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Este vorba despre participația de 32% din acțiunile FRC a Fundației Post-Privatizare, o structură juridică controlată de statul român prin Ministerul Economiei.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Acționarul majoritar al Fondului Român de Contragarantare este Ministerul Finanțelor, care are grosul de 68% din capitalul companiei.
Fundația Post-Privatizare a intrat în insolvență în iulie 2022, la solicitarea recuperatorului de creanțe neperformante EOS Credit Funding DAC, iar ulterior în faliment, în noiembrie 2023.
În prima parte a anului 2020, EOS Credit Funding DAC a pus sechestru pe participația de 32% a Fundației Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare. Sechestrul a fost instituit în baza unei executări silite mai vechi, din 2015, obținută de Banca Transilvania pentru a-și recupera un credit în valoare de circa 3,19 milioane lei acordat Fundației în 2012.
Între timp, Banca Transilvania a vândut creditul neperformant către EOS Credit Funding DAC, iar recuperatorul, după ce a pus sechestru pe acțiunile Fundației la Fond, a cerut insolvența Fundației la tribunal, transformată în cele din urmă în faliment.
Lichidatorul judiciar se străduiește de peste 2 ani să vândă deținerea de 32% la FRC a Fundației. Au fost organizate numeroase licitații, cu reducerea progresivă a prețului inițial de pornire de peste 136 milioane lei, rezultat din evaluare, însă fără succes. Totalul datoriilor de la masa credală a Fundației Post-Privatizare se ridică la circa 13,8 milioane lei.
″(…) până la această dată a fost identificat un singur potențial cumpărător care și-a manifestat intenția de a achiziționa întregul pachet de acțiuni. Din ultima corespondență purtată cu reprezentantul convențional al acestuia a reieșit faptul că, în prezent, se află în curs de înființare/agreere la BNR o entitate care să poată dobândi acțiunile deținute de debitoare, ulterior finalizării acestei proceduri urmând a ni se comunica și o ofertă de cumpărare pe care să o supunem spre aprobare în adunarea creditorilor″, se arată într-un document analizat de Profit.ro.
Este posibil să fie vorba tot de o structură de stat, dat fiind că legislația de înființare și funcționare a FRC nu prevede posibilitatea distribuirii de dividende: ″Profitul realizat la sfârșitul exercițiului financiar se utilizează pentru constituirea rezervelor necesare acoperirii eventualelor pierderi″.
Aceeași legislație stipulează că pot dobândi acțiuni ale Fondului numai autoritățile publice, instituțiile financiare interne și internaționale, precum și asociațiile și fundațiile constituite în scopul sprijinirii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, iar deținerea statului român nu poate coborî sub 51%.
FRC a terminat anul 2023 cu profit net de 10,4 milioane lei, la venituri totale de 29,3 milioane lei, potrivit celor mai recente date publice disponibile. În prima jumătate a anului trecut, Fondul a emis garanții de circa 1 miliard de lei în cadrul Programului IMM Invest Plus, susținând astfel finanțări bancare de 1,1 miliarde lei.
Fundația Post-Privatizare este probabil una dintre cele mai ciudate structuri legate de statul român, cu o istorie extrem de "bizantină".
În 1996, Comunitatea Europeană (din bani PHARE), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și asset-managerul privat spaniol GED Capital Development au pus laolaltă 44 milioane ECU (strămoșul euro) și au creat așa-numitul Fond Român Post-Privatizare, fond de investiții pentru plasamente în companii românești privatizate sau nou-înființate administrat de GED.
Pentru derularea fondurilor PHARE acordate de Comunitatea Europeană (15 milioane ECU) în cadrul Fondului Român Post-Privatizare, Guvernul Văcăroiu a creat, tot în 1996, Fundația Post-Privatizare, cu unic membru fondator Agenția Națională de Privatizare, care era subordonată direct Executivului. Din Consiliul Director al Fundației făcea parte și un reprezentant al Comunității Europene, pe lângă unul de la Agenția de Privatizare.
Astfel, Bucureștiul și Bruxelles-ul controlau împreună direcționarea către sectorul privat a fondurilor PHARE de la Comunitatea Europeană, prin intermediul Fondului administrat de GED Capital. Totul a fost convenit în urma unui Memorandum semnat de Guvern cu Comunitatea Europeană în 1995.
Fondul Român Post-Privatizare administrat de GED Capital a funcționat timp de 10 ani, până în 2006, perioadă în care a efectuat plasamente în companii precum ISAF, Regisco, Continental, Adesgo, IRIDE, Remayer, PcNet, Venoma (Sicomed), VitalGaz, Advantage Software Factory sau Arctic. Fundația Post-Privatizare i-a supraviețuit însă.
În 2009, în plină criză financiară și economică, Guvernul Boc a ajuns la un acord cu Comisia Europeană prin care Bruxelles-ul renunța la banii rămași la dispoziția Fundației Post-Privatizare, proveniți din finanțarea PHARE din anii ’90, plus surplusul rezultat din investirea acesteia. Cu cea mai mare parte banii respectivi, în sumă de 128 milioane lei, Fundația Post-Privatizare a participat la constituirea capitalului Fondului Român de Contragarantare, înființat în același an, primind o participație de 32% din acțiuni. Restul de acțiuni la FRC se află de atunci în posesia Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Scopul înființării FRC a fost să acopere maximum 80% din riscurile financiare ce decurg din garantarea de către fondurile de garantare a creditelor si a altor instrumente de finanțare obținute de IMM-uri de la bănci sau din alte surse.
"Prin dispozițiile Acordului de ieșire dintre Comisia Europeană, reprezentată de Directoratul General pentru Extindere, și Guvernul României, reprezentat de Ministerul IMM, Comerțului și Mediului de Afaceri semnat la 11.08/2009//24.09.2009, Comisia Europeană a decis să renunțe la drepturile și obligațiile sale și să transfere dreptul de proprietate asupra fondurilor (PHARE menționate - n.r.) și responsabilitățile pentru managementul lor către Ministerul IMM, Comerțului și Mediul de Afaceri, prin intermediul Fundației Post-Privatizare", se arată într-un document guvernamental. Conținutul Acordului de ieșire menționat nu a fost niciodată făcut public.
De-abia în 2014, mulți ani după dispariția Agenției Naționale de Privatizare, Guvernul s-a gândit să clarifice statutul și subordonarea Fundației, legiferând prin HG că drepturile și obligațiile statului ca membru fondator sunt preluate de Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism.
În prezent, potrivit legislației în vigoare, Ministerul Economiei este cel care ″exercită funcțiile de coordonare și control, precum și toate drepturile pe care legea le prevede pentru membrii fondatori privind Fundația Post-Privatizare și asigură reprezentarea intereselor acesteia în cadrul unor organe, organizații, instituții și autorități″.
După finalizarea activității Fondului Român Post-Privatizare administrat de GED Capital, în 2006, Fundația Post-Privatizare a continuat să investească în companii românești, atât sub formă de participații la capital, cât și prin acordare de credite. Unele dintre aceste credite au constituit de altfel sursa problemelor financiare care au făcut ca Fundația să ajungă în faliment.
