Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a hotărât astăzi, cu doar 4 abțineri și nici un vot împotrivă, să solicite Guvernului aprobarea transferului către municipalitate a pachetului de 97,51% din acțiuni deținut de către statul român, prin Ministerul Energiei, la cel mai mare producător de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire al Capitalei, Electrocentrale București (ELCEN).
OUG nr. 61/2017, în vigoare, mandatează Ministerul Energiei să transfere contra cost pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic, către unități ale administrației publice locale, în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Conform actului normativ, prețurile de transfer se stabilesc pe bază de rapoarte de evaluare efectuate de evaluatori independenți.
″Acest mecanism (de transfer – n.r.) este prevăzut în OUG 61 și urmează după acest vot să mergem mai departe cu evaluarea și cu discuții cu Guvernul României. Sunt pași preliminari într-o discuție foarte serioasă și nu cred că e vreo persoană aici de față care să nu fie de acord că sistemul centralizat (de încălzire – n.r.) trebuie să aparțină Municipiului București″, a declarat primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, înainte de vot.
Hotărârea a fost adoptată cu un amendament introdus de edil. Varianta inițială prevedea abrogarea hotărârii CGMB din martie anul trecut, prin care se aproba de principiu realizarea fuziunii dintre ELCEN și Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) a municipalității, operatorului sistemului local de transport și distribuție a agentului termic, și se lua act de prevederile Memorandumului de Guvern din 31 ianuarie 2024 cu tema ″Realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (SACET), respectiv producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în Municipiul București (...)″.
Amendamentul lui Bujduveanu, aprobat de consilieri, a eliminat articolul cu abrogarea hotărârii de aprobarea a fuziunii.
Memorandumul de anul trecut a mandatat Ministerul Energiei pentru a întreprinde toate demersurile legale necesare pentru fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica. Potrivit sursei citate, entitatea rezultată în urma fuziunii ″nu va avea ca unic acționar Municipiul București, ci va avea doi acționari, Statul Român (adică administrația centrală – n.r.) și Municipiul București″.
″Menționez că ELCEN este o companie mult mai valoroasă decât Termoenergetica. Are active mult mai mari: terenuri, centralele de producție a agentului termic. Nu se compară cu Termoenergetica. Termoenergetica e o companie care, în principal, doar facturează. Are niște sisteme, niște resurse umane, dar cam atât. Deci mă aștept ca, în compania rezultată, Ministerul Energiei să aibă ponderea cea mai mare, dacă nu cumva Municipiul București va decide să vină cu un aport de capital″, a spus atunci ministrul Energiei de la acel moment, Sebastian Burduja.
Memorandumul din ianuarie 2024 stipulează expres că metoda avută în vedere acum de Municipiul București pentru realizarea SACET, prin preluarea acțiunilor la ELCEN ale Ministerului Energiei, a eșuat.
″OUG. nr. 61/2017 nu și-a atins scopul, nefiind parcursă nicio procedură de transfer al pachetelor de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la societățile producătoare de agent termic către unitățile administrativ teritoriale în baza acestui act normativ, unitățile administrativ teritoriale nefiind interesate de transferul cu titlu oneros, în condițiile reglementate de OUG nr. 61/2017, a pachetelor de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la societățile producătoare de agent termic. Cu privire la parcurgerea procedurii reglementate de acest act normativ, Municipiul București nu a putut identifica resursele financiare necesare pentru transferul pachetului de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la Societatea Electrocentrale București SA, deși această unitate administrativ teritorială și-a manifestat interesul pentru realizarea acestui transfer″, scrie în memorandum.
″OUG 61 este un cadru legal din 2017, care s-a dat tocmai ca primăriile să poată să cumpere CET-urile de la Ministerul Energiei, dar, până acum, niciodată, Primăria Capitalei nu a mers pe acest drum. Deschidem și acest drum, mergem cu toate temele făcute, mergem la Guvernul României, pentru a explora orice opțiune, este important ca SACET-ul să fie făcut, în termeni simpli, este important ca Bucureștiul să aibă și transportul, și producerea de agent termic. Dacă lucrurile merg bine la nivel de Minister de Energie și Ministerul Finanțelor, cu siguranță în șase luni această tranziție ar putea fi făcută, fie că vorbim de fuziune, pe memorandumul care este aprobat deja, fie că vorbim de preluare pe OUG 61, noi vrem să avem toate opțiunile deschise, important este să fim proprietari″, a mai spus primarul Bujduveanu.
Foarte important, potrivit memorandumului, fuziunea se va realiza cu condiția ca, la data acesteia, toate datoriile Termoenergetica față de ELCEN să fie plătite.
″După finalizarea procedurii de fuziune, Municipiul București are posibilitatea realizării unui aport de capital la societatea absorbantă sau, după caz, la noua societate rezultată din procedura de fuziune, prin majorarea capitalului acesteia, în funcție de disponibilitățile financiare pe care le are la dispoziție″, mai prevede documentul.
Este exact motivul pentru care ideea fuziunii a eșuat în urmă cu peste 6 ani. Atunci, Primăria Capitalei nu a găsit o soluție legală prin care să își asume responsabilitatea pentru plata datoriilor istorice și curente ale RADET, ″strămoașa″ intrată ulterior în faliment a Termoenergetica, în sumă totală de peste 1,6 miliarde lei, și nici în privința riscului ca această plată, precum și cea aferentă preluării prin transfer de afacere a activelor și operațiunilor ELCEN, să fie considerate ajutoare de stat ilegale, astfel încât procesul de fuziune dintre cele două entități responsabile cu încălzirea bucureștenilor nu a putut avansa.
Ulterior, în mandatul fostului primar Nicușor Dan, s-a pus problema ca Termoenergetica să preia ELCEN, cu bani împrumutați, idee de asemenea eșuată.
La nivelul lunii februarie a acestui an, datoria Termoenergetica față de ELCEN se ridica la 1,4 miliarde lei. Creanța ELCEN are drept principală cauză restanțele Primăriei Capitalei la subvențiile datorate Termoenergetica pentru acoperirea diferenței dintre costurile reale ale energiei termice cumpărate de la ELCEN și prețul final de furnizare redus perceput bucureștenilor, precum și a pierderilor din rețele.
PMB a mai vrut să cumpere ELCEN și în 2017, în mandatul primarului Gabriela Firea. A fost votată chiar o hotărâre CGMB care exprima acordul de principiu al municipalității pentru achiziționarea acțiunilor companiei, la prețul de 155 milioane euro (circa 700 milioane lei). Ulterior, în 2018, strategia a fost schimbată și s-a vorbit despre posibilitatea ca atât ELCEN, cât și RADET (care încă nu intrase în faliment) să fie transferate sub controlul Companiei Municipale Energetica a Primăriei Capitalei.
În cele din urmă, în 2019, după cum a relatat Profit.ro, planul de înființare a unui sistem unitar de încălzire centralizată a Bucureștiului, care să includă și producția, și transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, prin unificarea operațiunilor ELCEN și RADET în cadrul unei singure companii a Primăriei Capitalei, a picat, iar Guvernul a început să studieze varianta ca activele și operațiunile ELCEN să fie preluate de o altă companie din portofoliul ministerului, Romgaz sau Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
În prezent, capitalul ELCEN este deținut în proporție de 97,51% de către Ministerul Energiei, restul de 2,49% din acțiuni fiind în posesia companiei de stat Romgaz a ministerului, cel mai mare producător de gaze naturale din România și principalul furnizor de combustibil al ELCEN.
