Statul român a început să negocieze cu Comisia Europeană viitorul așa-numit Plan Național Social pentru Climă (PNSC), cu măsuri pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea, din 2027, a taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin intermediul deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile.
De aceste negocieri depinde depinde accesarea, în perioada 2026-2032, a unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier, reglementate de Directiva ETS a UE.
″Zilele acestea am transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenții, pentru a începe discuțiile tehnice. În paralel, vom avea consultări publice, astfel încât programul să fie completat împreună cu societatea civilă, autoritățile locale și toți cei care cunosc realitatea din teren. Acesta este doar începutul unui demers amplu, cu impact social profund.
Pregătim un program care poate schimba în bine viața a sute de mii de români și vrem să îl construim pe baze reale. Voi reveni cu detalii despre fiecare etapă, despre modul în care vor fi alese proiectele, despre criterii, despre cum pot aplica autoritățile locale sau alte organizații. Este un proces în curs și vreau ca fiecare pas să fie cunoscut, înțeles și discutat deschis″, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș.
Potrivit legislației UE, transpusă în cea națională, statele membre UE ar trebui să-și prezinte Comisiei Planurile Naționale Sociale pentru Climă până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată fi examinate cu atenție și în timp util de către Comisia Europeană, și să contribuie cu cel puțin 25% din costurile totale estimate ale Planurilor lor.
Asta ar însemna că România ar mai avea la dispoziție mai puțin de 2 săptămâni, însă surse din MIPE au transmis Profit.ro că 30 iunie este un termen recomandat, nu obligatoriu, dat fiind că implementarea PNSC-urilor începe din 2026. Pe de altă parte, MIPE a fost desemnat oficial încă din octombrie anul trecut drept coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și controlul fondurilor acordate prin Planul național social pentru climă.
Industria energetică a transmis deja că România riscă să piardă fonduri UE nerambursabile destinate sprijinirii consumatorilor vulnerabili dacă nu actualizează definiția juridică a acestora în acord cu normele europene, iar furnizorii de gaze naturale au început de anul trecut să se pregătească pentru taxarea, începând cu 2027, a emisiilor de carbon din sectorul clădirilor, care va fi suportată de gospodăriile care se încălzesc cu centrale proprii de apartament și care va fi aplicată prin intermediul furnizorilor.
Există mai multe estimări din partea specialiștilor despre cu cât se vor scumpi gazele și carburanții auto ca urmare a noii taxe CO2 a UE, după cum a relatat Profit.ro. Estimările depind de prețul certificatelor CO2.
Cel mult 37,5% din alocarea totală a PNSC va putea fi direcționată către măsuri temporare de sprijin pentru venitul persoanelor afectate, dacă amploarea preconizată a impactului socio-economic al aplicării prevederilor Directivei ETS va justifica acest tip de intervenție și pentru o perioadă limitată. La o alocare pentru România de circa 6 miliarde euro, asta ar însemna cam 2,25 miliarde euro subvenții directe pentru gospodării.
Potrivit ministrului Boloș, România poate folosi cei 6 miliarde euro, bani europeni din PNSC, în două direcții esențiale:
″1. Condiții mai bune în locuințe pentru familiile cu venituri mici și micii antreprenori vulnerabili.
Fie că e vorba de lucrări de izolație, schimbarea ferestrelor, instalarea de pompe de căldură și panouri solare. De asemenea, putem vorbi de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale, acolo unde oamenii încă se încălzesc cu lemne.
Instrumentul va cuprinde și sprijin pentru antreprenorii vulnerabili. Microîntreprinderile sunt prinse într-un cerc vicios: facturile la energie le consumă aproape tot profitul, dar nici nu-și permit să investească în soluții mai eficiente. Dacă măresc prețurile, riscă să piardă clienții în fața marilor lanțuri.
Vom ajuta aceste afaceri, să poată rezista, să se dezvolte și să rămână în mijlocul comunităților pe care le deservesc.
2. Transport accesibil pentru cei care nu au altă opțiune.
Fondurile vor permite achiziționarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice, dar și dezvoltarea infrastructurii aferente. Mă refer aici la stații moderne, noduri de legătură și platforme intermodale.
În sate și orașe mici, acolo unde nu există transport public, mașina devine singura cale spre școală, spital sau locul de muncă. De aceea, finanțăm soluții de mobilitate care să ofere alternative reale. Vrem ca fiecare om, indiferent unde locuiește, să poată ajunge acolo unde are nevoie – nu din noroc, ci pentru că are acest drept.
Putem vorbi concret despre un sistem de transport public adaptat exact pentru cei care au nevoie:
– oameni din sate care trebuie să ajungă la spital, la școală sau la locul de muncă din oraș;
– locuitori din zone urbane foarte sărace, care nu au legături directe cu serviciile esențiale;
– comunități izolate, cum este Delta Dunării, unde se vor achiziționa bărci electrice pentru transport de persoane″.
