Fondurile alocate României de Uniunea Europeană sub formă de granturi și împrumuturi, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însumează 28,5 miliarde de euro.
Însă, pentru ca acești bani să vină sunt necesare reforme, semnalează Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator BNR.
„28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer. Aceasta este alocarea, sub formă de granturi și împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm“, a afirmat Popa.
Cristian Popa spune că această sumă înseamnă în jur de 1.100 km de autostradă (cât distanța de la București la Viena) sau cât 230.000 de apartamente medii din București (doar 150.000 în Cluj), sau peste un milion de Dacii Duster.
„Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă și reforme. Întrebarea este câte reforme va reuși România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp și câte miliarde vor ajunge, efectiv, în țară, în economie și în proiecte concrete? Europa nu este perfectă, dar poate, și trebuie să fie îmbunătățită. Trebuie să primim, și primim, undițe, nu pește. Și nu, nu suntem nicidecum o colonie“, a precizat reprezentantul BNR.
Fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală
„Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată și vizionară a construit în Capitală, exclusiv din donații și sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiții moderne și o șansă la viață copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puțin de 500 de spitale de acest fel“, a explicat Popa.
Reprezentantul BNR susține că, de la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde. Astfel, până în prezent, fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. La nivelul Uniunii, rata medie de absorbție a fondurilor PNRR este însă aproape de 50%.
Însă, sunt proiecte care nu pot fi realizate în termenul limită, a precizat Popa.
‘Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR. Mai puține investiții din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităților”, a spus reprezentatul BNR.
Potrivit acestuia, în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanțare, fie vor trebui finanțate din bugetul de stat, deci vor crește cheltuielile, pune presiune pe deficit și vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă’, a menționat oficialul BNR.
El a adăugat că există și vești bune pentru că săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat propunerea privind următorul cadru financiar multianual (CFM 2028-2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, iar România ar putea primi 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual (CFM 2021-2027).
Propunerea va mai suferi, probabil, ajustări în urma negocierilor, dar chiar și în această formă preliminară, România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual al UE, susține Cristian Popa.
