Fructul dragonului, fructul pasiunii, guava, kiwano… obișnuite cu climatele tropicale, aceste fructe cresc acum în Albania, unde, hotărâți să facă față încălzirii globale, unii producători le văd ca pe exporturile viitorului, arată o analiză AFP citată de Rador.
Irakli Shkoza are 75 de ani, este licențiat în agronomie și are o mică fermă în Divjaka, care seamănă aproape cu Grădina Edenului. Căutând să se adapteze la temperaturile care cresc anual, a decis acum șase ani să-și diversifice producția. A importat mai întâi semințe din Africa și America și le-a plantat pe parcela sa de aproximativ două hectare. Toate s-au adaptat foarte bine la climatul albanez.
Situată între terenuri agricole și coasta Adriaticii, regiunea Divjaka este considerată grânarul Albaniei, cultivând legume și pepeni verzi atât pentru piața locală, cât și pentru cea de export. Dar creșterea temperaturilor, împreună cu o lipsă critică de forță de muncă – Albania a pierdut 400.000 de locuitori într-un deceniu – pun presiune pe ferme.
Fructele exotice necesită mai puțină apă și întreținere, explică Irakli Shkoza, astfel încât costurile lor de producție sunt mai mici.
Tipic mediteranean, cu veri calde și uscate și ierni blânde, clima Albaniei a evoluat inflențată de încălzirea globală.
Simulările condițiilor climatice viitoare prevăd o creștere a temperaturii pentru Balcanii de Vest de 3,5°C în cazul emisiilor moderate de gaze cu efect de seră, până la 8,8°C în scenariul cu emisii ridicate, până la sfârșitul secolului XXI, subliniază doi cercetători germani, Daniel Müller și Max Hofmann, în studiul lor privind impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din Balcanii de Vest. Valurile de căldură „vor afecta probabil randamentele culturilor, în special în Albania, unde temperaturile medii sunt cele mai ridicate în timpul verii”, scriu ei.
În această țară, agricultura, silvicultura și pescuitul au reprezentat 19% din PIB în 2020.
Schimbările climatice nu sunt neapărat un dezastru, consideră însă Irakli Shkoza, care consideră că trebuie să ne adaptăm pentru a beneficia de ele.
„Fermierii albanezi trebuie să înceapă să producă aceste culturi pe scară largă; clima este favorabilă. Aceste fructe sunt foarte căutate pe piața europeană, chiar dacă provin de departe, din America Latină, Asia de Sud-Est, Noua Zeelandă, Australia etc”, explică agronomul, subliniind că drumul spre Europa are un cost, atât financiar, cât și în ceea ce privește prospețimea. Dacă ar veni din Albania, „nu ar fi doar mai ieftine, ci ar fi mai proaspete”, spune Altin Hila, un alt agronom care a creat un muzeu al fluturilor în Divjaka.
Fructele de papaya găsite pe piețele europene „sunt recoltate încă verzi, apoi aduse în Europa, unde se coc artificial. Aici, se pot coace pe copaci”, spune Vasil Nikolovski, un producător din Macedonia de Nord care locuiește în Divjaka de câțiva ani.
„Albania are toată capacitatea de a satisface cerințele pieței europene și de a realiza o cifră de afaceri de 100 până la 200 de milioane de euro”, speră el.
Irakli Shkoza a reușit deja să se impună pe piața europeană exportând fructul dragonului, fructul pasiunii și pepino – cunoscute și sub numele de pere pepene – din America Latină. Recent, unindu-și forțele cu alți fermieri din regiunea sa, a reușit să exporte 30 de tone de kiwano – cunoscut și sub numele de pepene cu coarne – în Croația.
„Și recolta din acest an promite să fie abundentă”, se bucură el, privind cu atenție mugurii fructului dragonului.
La 55 km sud de Divjaka, Lulzim Bullari cultivă kiwi. „Nu ne putem plânge de temperaturile ridicate; în ultimii doi ani, producția de kiwi a fost o binecuvântare”, explică el, în mijlocul celor 40 de hectare ale sale cu acest fruct, care este cultivat abia recent în Albania și aproape exclusiv pentru export în Elveția și Olanda.
De asemenea, a început recent să cultive o varietate de smochin originar din Africa de Nord, foarte rezistent la climatele blânde de iarnă, pe aproximativ cincisprezece hectare. „Norocul îi ajută pe cei curajoși și trebuie să alergi ca să-l prinzi”, conchide el.
