România ia cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca răspuns la anii de deteriorare a finanțelor publice. Impactul pe termen scurt va fi dureros, cu inflație mare și creștere economică mică. Dar pe termen mediu și lung sunt așteptate efecte pozitive (pe lângă evitarea ratingului junk), dacă lucrurile sunt făcute cum trebuie, arată o analiză a ING Bank România.
Guvernul Bolojan a anunțat mai mult măsuri care să ducă la o corecție a deficitului bugetar de la nivelul record de 9,3% din PIB atins anul trecut sub guvernarea Ciolacu. Măsurile anunțate ar trebui să oprească derapajul fiscal, care se duce din nou spre 9% din PIB în acest an, consideră ING Bank.
„Pachetul fiscal recent adoptat de România marchează un pas crucial către abordarea dezechilibrelor macroeconomice ale țării, transmițând în același timp semnalul că disciplina fiscală este din nou o prioritate. Deși ajustarea va aduce provocări – cum ar fi creșterea economică mai lentă, creșterea prețurilor, potențiale pierderi de locuri de muncă și cheltuieli publice mai stricte – beneficiile pe termen lung includ o economie mai stabilă și mai echilibrată și finanțe publice sustenabile”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Impactul măsurilor, care vizează creșteri de taxe și unele tăieri de cheltuieli, este de 5% din PIB pe (cât a mai rămas din) 2025 și 2026. Taxele mărite reprezintă circa 2,5-2,6 puncte procentuale din PIB, deci peste jumătate din totalul impactului.
Principalele măsuri se referă la creșterea TVA cu 2 puncte procentuale și eliminarea celei de-a doua cote reduse, creșterea accizelor, dublarea taxei pe bănci.
Vor fi introduse și contribuții de sănătate pe pensiile de peste 3.000 de lei, iar de anul viitor impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16% și taxele pe proprietate vor crește.
Pe partea de cheltuieli, cel mai mare impact îl are înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public anul viitor, pe care ING îl estimează la 1,5% din PIB. Totodată, unele sporuri din sectorul bugetar vor fi tăiate sau plafonate. O altă măsură vizează tăierea investițiilor publice cu 0,5% din PIB în acest an.
O creștere economică mică...
„Creșterea merge de la fragilă la șubredă. Presiunea fiscală vine într-un moment în care economia României deja pierde avânt”, arată economiștii ING.
Economia va crește cu doar 0,3% în acest an (față de o estimare de 0,8% anterior), după un avans de doar 0,8% în 2024, pe măsură ce creșterile de taxe și veniturile înghețate din sectorul public vor reduce apetitul de consum.
ING notează deja că sondajele de specialitate arată o deteriorare a încrederii consumatorilor de la începutul anului.
Șomajul, în prezent în jur de 5,5%, ar putea crește spre 6%.
„Cu alte cuvinte, economia ar putea cocheta cu stagnarea în 2025, existând riscul unei recesiuni ușoare dacă apar șocuri suplimentare. Combinația dintre înăsprirea fiscală și încrederea slabă înseamnă că până și această perspectivă modestă de creștere prezintă riscul să fie mai mică în cele din urmă”, arată economiștii băncii olandeze.
Anul viitor, creșterea economică ar urma să accelereze la 1,7% (comparativ cu 2,2% în prognoza anterioară), un nivel încă scăzut. UniCredit vede o creștere de 1% în acest an (revizuită în jos de la 1,9%) și de 1,8% în 2026 (revizuită de la 2,6%).
„Această traiectorie modestă reflectă impactul întârziat al consolidării fiscale (unele măsuri, cum ar fi înghețarea pensiilor și a salariilor, creșterea impozitelor pe dividende și creșterea impozitelor pe proprietate, intră în vigoare în 2026), precum și o cerere internă în general mai slabă. Un anumit sprijin ar trebui să provină din investițiile finanțate de UE și dintr-un mediu extern mai bun”, arată economiștii.
...dar cu inflație mare
Inflația ar urma să accelereze pe fondul creșterii TVA și a accizelor, precum și a eliminării plafoanelor la energie, de la 5,7% la peste 8% în septembrie-octombrie și să se mențină la un nivel ridicat timp de 12 luni - „o cocoașă” -, după care să scadă pe fondul unui efect de bază, cum s-a întâmplat și la precedenta creștere a TVA din 2010. Rata inflației se va menține peste ținta BNR de maximum 3,5% la finele anului viitor și va fi în jur de 4%, potrivit proiecției ING Bank.
BNR va ține de dobânzi și de curs
Ca urmare a inflației ridicate, Banca Națională a României va menține neschimbate ratele de dobândă până în al doilea trimestru al anului viitor. După aceea, până la finele lui 2026, va veni cu reduceri de 1 punct procentual, până la 5,5% pentru rata cheie. Alte scăderi ale ratelor de referință din piața interbancară ar putea veni dintr-o abundență mai mare a lichidității.
„Per total, politica monetară este menită să rămână constantă: fără majorări (deoarece înăsprirea fiscală face munca grea pentru răcirea economiei), dar fără reduceri până când furtuna șocurilor de prețuri nu trece și o ameliorare a inflației nu este în vedere”, notează analiștii ING Bank.
ING anticipează că BNR va menține și cursul în limita a 5,1 lei/euro, ca ancoră de inflație.
Deficitul rămâne ridicat
ING Bank menține estimarea că deficitul va fi de 7,5% din PIB în acest an (peste ținta de 7%), dar că anul următor ar urma să scadă la 6,4%.
„Deși cifrele deficitului vor părea în continuare mari, traiectoria este ceea ce contează cel mai mult și credem că, în stadiul actual, guvernul pare să fi pus bazele unei traiectorii sustenabile de reducere a deficitului pe termen mediu”, arată economiștii.
Datoria publică va continua să crească
România a cunoscut o creștere accelerată a datoriei publice, de la 35% din PIB la finele lui 2019, la 55% la finele anului trecut. ING prognozează că datoria va continua să crească până la 60-63% din PIB în 2026, ceea ce e mai bine decât arăta traiectoria spre 70% pe care o aducea deficitului deraiat.
„Este important de menționat că interesul investitorilor pentru obligațiunile guvernamentale românești s-a intensificat odată cu vestea pachetului fiscal. Randamentele, care fuseseră crescute din cauza temerilor de derapaj fiscal, au scăzut, pe măsură ce piețele prevăd reducerea nevoilor de împrumut în viitor și diminuează riscul de retrogradare”, arată economiștii.
Deficitul extern rămâne ridicat
Deficitul de cont curent se va menține ridicat, la 7,5-8% din PIB în acest an, după ce anul trecut a atins 8,3%. În 2026 ar putea scădea la 6,5-7% din PIB.
„Un deficit ridicat al contului curent a reprezentat o vulnerabilitate persistentă, reflectând tendința României de a importa mai mult decât exportă, în special în perioadele de boom al consumului. Pe termen scurt, înăsprirea fiscală ar putea contribui la reducerea ușoară a deficitului extern prin răcirea cererii de importuri. Cu toate acestea, considerăm că îmbunătățirile vor fi probabil relativ modeste”, arată analiștii.
România va evita o retrogradare
România va evita cel mai probabil retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandată investițiilor, nivel până la care mai e un singur pas, lucru ce a reprezentat o motivație majoră în spatele măsurilor fiscale. O retrogradare la junk ar fi adus o creștere a costurilor de finanțare și o reținere din partea investitorilor de a oferi împrumuturi.
„Noul pachet fiscal a atenuat probabil aceste îngrijorări. Desigur, execuția va fi esențială - orice derapaj ar putea reaprinde temerile privind retrogradarea. Dar, deocamdată, pachetul fiscal i-a adus probabil României o oarecare bunăvoință din partea investitorilor și agențiilor de rating și, îndrăznim să spunem, o revizuire a perspectivei la stabilă s-ar putea să nu fie complet exclusă nici măcar pentru acest an”, arată economiștii ING.
Ei notează că autoritățile de la Bruxelles au primit bine pașii de reducere a deficitului și că România va evita astfel
Necunoscutele: execuția și stabilitatea politică
Una e să faci un plan fiscal, alta e să îl pui în executare, cred economiștii ING, în condițiile în care guvernul se confruntă deja cu presiuni din toate părțile afectate: sindicate, pensionari și companii.
„Un risc cheie este diluarea politicilor – pe măsură ce legile fiscale au trecut prin Parlament, au existat deja presiuni pentru a se prevedea excepții sau a amâna anumite etape. Deși coaliția de guvernământ deține o majoritate puternică, tensiuni interne ar putea apărea sub presiune”, arată economiștii.
Alte riscuri se leagă de capacitatea administrativă slabă de a colecta taxele majorate și de a menține cheltuielile sub control.
În plan social, consumatorii vor fi afectați pe toate fronturile, în timp ce în plan economic încetinirea PIB s-ar putea dovedi mai aspră, în cazul în care consumatorii vor reduce cheltuielile drastic sau firmele vor tăia investițiile.
„În cel mai rău scenariu, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, ceea ce, în mod ironic, ar afecta veniturile fiscale și ar îngreuna atingerea obiectivelor de deficit (o capcană a autocorecției fiscale)”, notează economiștii ING.
Oportunitățile. Un potențial mai mare?
„Credibilitatea pachetului este consolidată de alinierea cu UE, crescând probabilitatea implementării cu succes. În ceea ce privește balanța riscurilor și oportunităților, mult vor depinde de execuție. Presupunând succesul, România ar putea ieși din această perioadă de ajustare pe o bază mai solidă: deficitele în scădere, inflația din nou sub control și economia pregătită să accelereze, cu sprijinul proiectelor finanțate de UE”, arată Tătaru și Posea.
ING notează că pe lângă oprirea deteriorării finanțelor publice, consolidarea fiscală este însoțită și de planuri de reforme structurale, cum ar fi cele legate de pensiile speciale, subțierea agențiilor de stat ineficiente și îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat, ceea ce înseamnă că România ar putea ieși din această perioadă cu un sector public mai suplu și mai eficient.
„Acest lucru nu numai că ar economisi bani, dar ar îmbunătăți și climatul de afaceri și serviciile publice pe termen lung”, consideră economiștii.
Dacă România va reuși să adreseze problemele cronice care îi afectează flexibilitatea fiscală și va lua atinge și bornele din PNRR, ceea ce va însemna nu doar banii aferenți, ci și modernizarea instituțională – digitalizarea ANAF și creșterea transparenței -, atunci potențialul de creștere s-ar putea îmbunătății, „ceea ce înseamnă că economia poate crește mai rapid fără a genera inflație”, notează analiștii.
