Indicele de încredere în economie s-a contractat pentru a treia lună la rând și a intrat în zona care semnalizează recesiunea. Se remarcă un declin puternic al încrederii consumatorilor.
Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator - ESI) a scăzut în iunie la 97 de puncte, de la 99,3 puncte în mai, 100,6 puncte în aprilie și 102,4 puncte în martie. La nivelul UE, ESI a scăzut cu 1 punct, la 94 de puncte, conform datelor analizate de Profit.ro.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut.

O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, în timp ce una sub acest nivel arată o contracție.
În trimestrul al doilea media ESI este de 99 de puncte, față de 101,1 puncte în primul trimestru din acest an, respectiv 104,2 puncte în trimestrul al patrulea din 2024.

Creșterea economică anuală a încetinit la 0,3% în termeni anuali în primul trimestru din acest an, față de 0,5% în T4. Anul trecut PIB a crescut cu doar 0,8%.
„Discuțiile despre măsurile de consolidare fiscală au apăsat pe încrederea consumatorilor”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
Indicele de încredere al consumatorilor a scăzut cu peste 9 puncte față de luna precedentă și a ajuns la cel mai scăzut nivel de după martie 2023. Respondenții la chestionar indică o deteriorare a situației financiare în ultimul an cât și așteptări pentru o deteriorare suplimentară în următoarele 12 luni. Totodată, populația și-a redus intențiile privind achizițiile majore în următoarele 12 luni, ceea ce ar putea reduce suplimentar dinamica consumului.

Băncile și-au redus prognozele de creștere economică pentru acest an. BCR, care vede dinamica PIB la 1,3% (redusă de la 1,8%), se așteaptă ca investițiile, finanțate cu fonduri UE, să crească mai rapid decât consumul gospodăriilor, care ar urma să fie presat de măsurile fiscale.
Guvernul a anunțat măsuri de reducere a deficitului bugetar prin creșteri de taxe, impozite și accize, cât și prin reducerea unor cheltuieli. Deficitul bugetar la cinci luni era la 3,4% din PIB, practic la același nivel înregistrat anul trecut în același interval. La finele lui 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, nivel peste cel din pandemie și similar celui de din timpul recesiunii din 2009.
Revenind la ESI, sondajul arată o creștere ușoară, de 0,5 puncte a încrederii în industrie, unde managerii estimează o creștere a producției.
În sectorul serviciilor, indicatorul a crescut cu 0,1 punct. Managerii estimează că cererea a crescut în ultimul trimestru și se așteaptă la o ușoară îmbunătățire a acesteia în perioada următoare.
În comerțul cu amănuntul, indicele a scăzut cu 0,9 puncte față de mai, pe fondul evaluărilor mai slabe în ceea ce privește vânzările din urmă.

Indicele a scăzut cu 0,3 puncte și în sectorul construcțiilor.
Indicatorul privind intențiile de angajare s-a redus, de asemenea, de la 105,2 puncte la 103,8 puncte.