Românii cu pensii private, Pilonul II (obligatorii, administrate privat) și Pilonul III (opționale, administrate privat), își vor putea încasa banii prin retragere programată, sume plătite pentru o perioadă limitată de timp - până la rambursarea întregului activ personal - sau prin pensii viagere, achitate pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor, prevede un proiect de lege analizat de Profit.ro și care va reglementa mecanismele de plată a pensiilor private, inclusiv a fondurilor constituite special în acest scop.
De asemenea, vor putea solicita retragerea unei sume forfetare (lump sum) de până la 25% sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.
Pentru instituirea unei pensii private, activul acumulat ar trebui să fie de cel puțin 12 ori mai mare decât valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii (de 1.281 lei). Astfel, 12 indemnizații sociale = 12X1.281 lei = 15.372 lei.
Proiectul de Lege stabilește reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităților care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudențiale și cerințelor de funcționare aplicabile acestor entități. În cadrul procesului de elaborare a proiectului de lege au fost luate în considerare practicile internaționale legate de plata pensiilor private, cu precădere cele din țări al căror sistem de pensii private prezintă cele mai mari similarități cu sistemul românesc, de exemplu Bulgaria.
Astfel, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăți specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizați de către ASF.
Furnizorii de pensii private pot fi
a) administratorii de fonduri de pensii private;
b) societățile de asigurare de viață;
c) societățile de administrare a investițiilor;
d) societățile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăți pe acțiuni, potrivit Legii societăților nr. 31/1990.
Totodată, față de entitățile enumerate mai sus, vor putea desfășura activități de plată a pensiilor private, cu respectarea legislației aplicabile, și următoarele entități:
a) entitățile autorizate pentru furnizarea de pensii ocupaționale într-un alt stat membru al UE sau aparținând Spațiului Economic European și care desfășoară activități transfrontaliere în România, în baza Directivei (UE) 2016/2341;
b) furnizorii de produse paneuropene de pensii personale înregistrați în baza Regulamentul (UE) 2019/1238;
c) de la data aderării României la Codurile de liberalizare ale OCDE, entitățile autorizate, avizate sau care au fost supuse unui regim echivalent de autorizare în vederea furnizării de pensii ocupaționale în state aderente la respectivele Coduri, altele decât cele prevăzute la a) și b).
Reguli privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private
În privința modului de organizare și funcționare a sistemului de plată a pensiei private, proiectul de Lege propune soluții aliniate cu practicile curente din alte state membre al UE, și care sunt totodată compatibile și adaptate structurii actuale, precum și specificului pieței de pensii private din România, ținându-se astfel seama de aspecte precum: delimitarea activităților specifice a fazei de acumulare și cea de plată a pensiilor, gradul mare de acoperire a sistemului de pensii administrate privat (Pilonul 2 avea, în luna februarie 2025, peste 8,3 milioane de participanți), gradul relativ redus de conștientizare cu privire la deținerea calității de participant în Pilonul 2, valoarea medie a conturilor individuale de pensii, importanța existenței unei opțiuni care să garanteze membrului fondului de plată că va beneficia de rambursarea integrală a fondurilor acumulate în contul său de pensie, etc.
Astfel, pentru a contrabalansa gradul redus de conștientizare existent în rândul populației cu privire la deținerea calității de participant în Pilonul 2 de pensii, în etapa premergătoare îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, sunt instituite obligații de informare în sarcina administratorilor de fonduri de pensii.
De asemenea, prin prezentul proiect de lege se stabilește suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată, valoarea acesteia fiind de 12 ori valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii. Valoarea activului personal care se situează sub pragul menționat mai sus menționat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă.
Propunerea referitoare la suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, a avut în vedere următoarele considerații: la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei. Astfel, 12 indemnizații sociale = 12*1.281 lei = 15.372 lei.
Din punct de vedere economic și operațional, raportat la valorile menționate mai sus, nu se justifică virarea sumelor către un fond de plată pentru sume mai mici de echivalentul a 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii.
După îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantul poate, oricând, să aleagă furnizorul și fondul de plată. Trecerea în faza de plată a pensiei se realizează la cererea participantului, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de pensionare, fără a fi instituit un termen limită pentru încheierea etapei de acumulare.
Transferul contravalorii activului către un fond de plată a pensiilor private nu este supus niciunui comision/penalități de transfer percepute de către administratorul fondului de pensii de la care se transferă activul. Totodată, furnizorul nu percepe comision din sumele transferate de către administrator către fondul de plată.
Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri
a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deținut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investițional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanția rambursării cel puțin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit inițial la fond, la momentul semnării contractului de plată.
Pensia lunară, stabilită conform contractului de plată, este plătită către membru, iar în cazul decesului membrului, moștenitorii acestuia au dreptul la plata unică a contravalorii activului rămas în contul membrului decedat.
Valoarea pensiei lunare de tip retragere programată va avea o valoare fixă, egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Valoarea pensiei private lunare se actualizează anual de către furnizor, conform valorii indemnizației sociale pentru pensionari, așa cum este stabilită pentru sistemul public de pensii în anul respectiv. Pensia privată va putea depăși valoarea anterior menționată, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.
Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație.
În cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.
Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obținerea unei pensii private, și se va calcula prin metode actuariale.
În mod similar cu practicile existente în alte state ale UE, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părți din activul acumulat. Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
În vederea acordării posibilității ca membrul unui fond de plată să beneficieze de această tranșă inițială de maxim 25% din valoarea activului de care dispune la fondul de plată, a fost avut în vedere faptul că, în general, toate tipurile de fonduri de pensii private din lume permit retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.
În mod similar cu veniturile obținute de participanții la fondurile de pensii de Pilon II și Pilon III, pentru care veniturile din pensii sunt supuse impozitării, conform prevederilor legislației fiscale, veniturile din pensia privată plătită de către fondul de plată vor fi impozitate conform prevederilor Codului Fiscal.
Cheltuielile legate de funcționarea și administrarea fondului de plată a pensiilor private sunt suportate de către furnizor. Cheltuielile aflate în sarcina fondului de plată sunt comisionul lunar de administrare din activele fondului și cheltuielile privind activitatea de audit financiar a fondului de plată.
Regulile aplicabile investirii activelor aparținând fondurilor de plată pensiilor sunt bazate pe o abordare prudențială, obiectivul urmărit fiind acela de a proteja fondul de eventuale variații negative ale pieței, asigurându-se posibilitatea plății pensiilor stabilite.
Proiectul de lege instituie în sarcina furnizorilor de pensii private obligația de a constitui rezerve și provizioane tehnice suficiente pentru acoperirea riscurilor aferente angajamentelor financiare asumate de acesta prin intermediul tuturor contractelor de plată încheiate cu membrii fondului, valoarea acestora fiind calculată conform prevederilor legii și a reglementărilor A.S.F. De asemenea, furnizorii contribuie la Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private, în cuantumul stabilit în reglementările ASF.
Totodată, proiectul reglementează principiul individualizării răspunderii, conținând prevederi detaliate referitoare la sancțiuni (infracțiuni și contravenții) care sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare și se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 în măsura în care nu contravin acesteia.
Furnizorul de pensii private, depozitarul și auditorul financiar răspund față de membri, supraviețuitori, beneficiari sau moștenitori, după caz, pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor care le revin, cu excepția cazurilor de forță majoră. Răspunderea este civilă, contravențională sau penală, după caz. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice se fac venit integral la bugetul de stat.
Cum se impozitează pensiile private (conform legislației în vigoare)
Modul de impozitare aplicabil veniturilor din pensiile private este reglementat potrivit art. 99 alin (2), art. 100 și art. 101 alin. (1) și (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal stabilește următoarele:
1. Reprezintă venituri din pensii, drepturile primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative și ale Legii nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale.
2. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 3.000 lei.
3. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit de 3.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
4. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil de 3.000 lei.
5. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii facultative și/sau ocupaționale, precum și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit de 3.000 lei pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
6. La data efectuării plății pensiei, există obligația de a calcula lunar impozitul final prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii, de a-l reține și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
Sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare sunt considerate venituri care nu sunt impozabile, în temeiul art. 62 lit. g) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Astfel, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal arată că în aplicarea prevederilor art. 62 lit. g) din Codul fiscal sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate și orice alte drepturi acordate asiguraților, beneficiarilor sau terțelor persoane păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislației privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraților pot avea, printre altele, următoarele forme: răscumpărări parțiale în contul persoanei asigurate, plăți eșalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asigurați, precum și orice alte sume de aceeași natură, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate.
