Compania de stat Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a transmis, prin directorul genetral Ion Sterian, o scrisoare adresată directorului general al DG Clima din cadrul Comisiei Europene, Kurt Vandenberghe, și vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris, în care solicită o revizuire a politicii de creditare a proiectelor energetice, având în vedere situația geo-politică actuală și necesitatea asigurării securității energetice a Europei.
VEZI AICI ȘI Șeful Transgaz, reproș public, cu aplauze, pentru Bruxelles
Ion Sterian face un apel ca și proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din Fondul pentru Modernizare (instrument ce permite justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu).
Textul scrisorii:
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
”După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie.
Circumstanțele complexe arată că:
– războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia;
– securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democrației;
– securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice;
– o creștere accentuată a prețurilor la energie a fost observată în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina;
– cererile depuse pentru finanțare prin Fondul pentru Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris.
În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie.
România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar, în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate, ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili.
În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul pentru Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării, pentru a aborda provocările geopolitice actuale.
Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află la granița războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă.
Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltare a rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, putem consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova.
Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și pentru întreaga Europă.
Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul pentru Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul pentru Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică.
Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a colabora pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”.
Cea mai recentă, la care fusese depusă o singură ofertă, din partea unui consorțiu de firme condus de austriecii de la Habau, a fost anulată cu explicația că ″toate ofertele, cererile de participare sau proiectele au fost retrase sau au fost considerate inadmisibile″.
Valoarea totală a investiției este estimată la peste 489 milioane lei plus TVA.
Proiectului, promovat intens de către fostul ministru PNL al Energiei Virgil Popescu, i-a fost refuzată finanțarea europeană nerambursabilă prin Fondul de Modernizare. Autorizația de construire, emisă de Ministerul Energiei, datează din 2022.
Conducta este gândită să treacă prin județele Mehedinți și Caraș-Severin (municipiile Caransebeș și Orșova, plus localitățile Băile Herculane, Topleț, Mehadia, Cornea, Domașnea, Căzănești, Teregova, Armeniș, Slatina Timiș, Bucoșnița, Buchin, Turnu Ruieni, Obreja, Prunișor, Husnicioara, Căzănești, Sisești, Ilovăț, Bâlvănești, Godeanu, Balta, Podeni, Cireșu și Ilovița).
Construirea ar asigura alimentarea cu gaze a unui număr de aproximativ 15.500 de consumatori casnici, 94 instituții publice (școli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale etc) și aproximativ 113 de agenți economici din județul Mehedinți, precum și a aproximativ 12.000 de consumatori casnici, 136 instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale etc) și aproximativ 231 de agenți economici în județul Caraș Severin.
