Romgaz Black Sea Limited Nassau (Bahamas) Sucursala București, filiala Romgaz care deține 50% din drepturile aferente concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească, unde producția ar urma să înceapă în 2027, a cerut la judecătorie dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România.
Într-un mesaj transmis Profit.ro, ministerul de resort explică situația - VEZI MAI JOS
Asta după ce organizația nonguvernamentală de mediu a inițiat, începând de anul trecut, mai multe acțiuni în justiție, în care a solicitat anularea planului urbanistic zonal (PUZ), a acordului de mediu și a autorizației de construire aferente proiectului Neptun Deep, fără succes, cel puțin deocamdată.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Celălalt concesionar de la Neptun Deep, ce deține și statutul de operator al perimetrului, este OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac omonim.
Greenpeace susține, printre altele, că raportul de mediu pentru Neptun Deep nu include studii de ecotoxicitate, că nu a fost efectuată o analiză a potențialului impact al minelor marine din Marea Neagră, plantate în cadrul conflictului militar Rusia-Ucraina, și că nu este limpede ce efecte va avea implementarea proiectului asupra schimbărilor climatice, calculul emisiilor CO2 aferente fiind efectuat într-o manieră necorespunzătoare.
În cazul solicitării anulării PUZ-ului Neptun Deep, organizația spune că, în procedura de emitere a avizului de mediu pentru PUZ, nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic, nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă, nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare și nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată, ceea ce contravine legislației în vigoare.
În plus, Greenpeace CEE România a finanțat costurile procesului intentat de un alt ONG, Declic, care cere Direcției Județene pentru Cultură Constanța și Muzeului de Istorie și Arheologie din municipiul de la malul mării publicarea certificatului de descărcare arheologică pentru un sit subacvatic de profil traversat de proiect, a avizului de declasare parțială a sitului și a tuturor documentelor și studiilor care au stat la baza emiterii actelor menționate.
″Ministerul Energiei a luat act de faptul că ROMGAZ a decis să formuleze, prin filiala sa implicată în proiectul Neptun Deep, o cerere de chemare în judecată având ca obiect dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) Romania. Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 (dosar nr. 17337/299/2025).
Legea permite accesul liber la justiție și conferă calitate procesuală activă Greenpeace pentru a ataca proiecte de miliarde de euro. Corelativ, atunci când demersurile lor litigioase se dovedesc neîntemeiate, aceste ONG-uri trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată. Aceasta este legea și nimeni nu este mai presus de ea.
In cazul de față, prin sentințele civile nr. 667/2025 și 4887/2025, cererile formulate de Fundația Greenpeace împotriva Proiectului Neptun Deep au fost respinse, ONG-ul fiind obligat la plata a 380.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către titularii proiectului. În urma demarării executării silite, ROMGAZ a constatat că Greenpeace România este insolvabilă, neavând niciun fel de active, bunuri mobile sau imobile, disponibilități bănești, sau vreun cont deschis la unitățile bancare.
Totodată, ROMGAZ a constatat că donațiile solicitate publicului pentru finanțarea activității Greenpeace în România sunt colectate de o altă fundație, denumită tot Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) Romania, dar având CIF diferit. Fundația Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) Romania este insolvabilă, fiind utilizată ca paravan de o altă entitate juridică cu aceeași denumire pentru a eluda orice formă de răspundere patrimonială prevăzute de lege.
Având în vedere insolvabilitatea și scopul duplicitar al Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) Romania, ROMGAZ, prin filiala implicata in proiectul Neptun Deep, consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) Romania, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000″, a transmis Ministerul Energiei pentru Profit.ro.
Potrivit raportului său de transparență financiară pe 2024, Greenpeace România a avut anul trecut venituri totale de 5,07 milioane lei, din care peste jumătate (aproape 2,6 milioane lei) au reprezentat fonduri de la fundația-mamă Greenpeace CEE, iar restul de circa 2,48 milioane – încasări de la ″donatori individuali″ ai Greenpeace International. ″Spre deosebire de alte organizații, Greenpeace România nu acceptă donații de la corporații sau partide politice, pentru a-și păstra independența și obiectivitatea″, scrie în raport.
Profit.ro a solicitat explicații, reacții și comentarii de la Greenpeace CEE România și de la Romgaz Black Sea Limited, care vor fi publicate deîndată ce vor fi transmise.
Sebastian Burduja, șeful Ministerului Energiei, care controlează Romgaz, cu peste 70% din acțiuni, și deține și 20,7% din capitalul OMV Petrom, a făcut în repetate rânduri declarații dure cu privire la aceste acțiuni în instanță, precum și la altele similare, cum ar fi cele care vizează proiectele istorice ale Hidroelectrica. El a afirmat că aceste demersuri pun în pericol componenta energetică a securității naționale a României și a sugerat chiar că ar fi susținute de adversari geopolitici ai statului român, cum ar fi Rusia, deși Greenpeace a fost interzisă în Federația Rusă tocmai ca urmare a unor acțiuni de protest față de exploatarea resurselor fosile de energie.
″România trebuie să se apere cu toate forțele, pentru că aceste acțiuni în instanță NU sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice. Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre. Le solicit public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință! Cine greșește plătește. Așa e normal″, a declarat Burduja în martie anul acesta.
″Statul român și-a asumat, prin tratate europene și internaționale, inclusiv Convenția de la Aarhus, obligația de a asigura acces real la justiție pentru ONG-urile de mediu – care include costuri rezonabile și drept procesual activ. Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, sunt în directă contradicție cu acest angajament. E inacceptabil ca cineva care ocupă funcția dumnealui să instige companiile de energie împotriva ONG-urilor de mediu care inițiază demersuri în justiție în interesul apărării dreptului românilor la un sănătate și un viitor sustenabil. Solicităm demiterea urgentă a acestuia de la conducerea Ministerului Energiei″, a spus atunci, în replică, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Protest în fața Ministerului Energiei, martie 2025. Sursă foto: Greenpeace România
Ordonanța de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații stipulează că o fundație se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate, când scopul sau activitatea fundației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice, când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice, când fundația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit, când fundația a devenit insolvabilă sau când fundația desfășoară activități care necesită autorizații administrative prealabile pe care nu le-a obținut.
În cazul în care instanța decide dizolvarea unei fundații pentru activitate ilicită sau contrară ordinii publice sau pentu urmărirea unui alt scop decât cel al constiturii sale, bunurile sale rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor, mai prevede actul normativ.
Dacă dizolvarea este decisă din alte considerente, bunurile rămase în urma lichidării pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedura stabilită în statutul fundației sau, dacă statutul nu include o astfel de prevedere, prin hotărâre a instanței judecătorești.
În procesul pentru anularea PUZ-ului Neptun Deep, pierdut de Greenpeace în primă instanță, OMV Petrom și Romgaz au solicitat cheltuieli de judecată de peste 250.000 euro, iar instanța a decis că organizația de mediu trebuie să le plătească în total 16.000 euro celor două companii.
″Decizia vine în contextul în care Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat companiilor din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile de mediu care atacă proiecte controversate cu impact ridicat asupra mediului și sănătății. România și-a asumat obligații sub tratate europene și internaționale la cel mai înalt nivel, de a asigura acces la justiție organizațiilor de mediu în cauze de interes public (costuri rezonabile, calitate procesuală activă), cum ar fi Convenția de la Aarhus″, au spus atunci cei de la Greenpeace.
Într-un alt litigiu, ce viza suspendarea acordului de mediu al proiectului, Greenpeace a fost obligată la cheltuieli de judecată de 450.000 lei după sentința defavorabilă a instanței de fond.
