Creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate asistenței medicale spitalicești, prin revizuirea modalității de finanțare a spitalelor, standardizarea serviciilor medicale acordate în spitalizare de zi, eliminarea treptată a contribuției personale din partea pacientului, instituirea de noi mecanisme de monitorizare și control al modului de acordare a serviciilor, au fost câteva dintre măsurile prezentate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în vederea eficientizării sistemului de sănătate.
”Îmi cer scuze în fața pacienților care sunt trimiși să-și să cumpere noaptea o fiolă de algocalmin, pentru că spitalul public astăzi, în 2025 cu un buget record al Casei Naționale de Sănăatate nu îl poate oferi”, a spus, cu prilejul prezentării unora dintre măsuri, ministrul Sănătății, care a mulțumit totodată medicilor din sistem care își fac treaba.
Măsurile avute în vedere
- Standardizarea și optimizarea serviciilor medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, în colaborare cu comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății.
Pentru ca pacienții să beneficieze de îngrijiri medicale mai bune și mai eficiente, serviciile oferite în regim de spitalizare de zi (fără internare peste noapte) vor fi organizate după aceleași reguli și standarde la nivel național.
Aceste standarde vor fi stabilite de Ministerul Sănătății, împreună cu specialiști din domeniul medical, astfel încât investigațiile și consultațiile oferite în spitale, în regim de spitalizare de zi, să fie mai bine planificate, mai clare și mai ușor de accesat pentru toți pacienții.
- Recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferente unităților sanitare cu paturi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat, precum și a tarifelor pe zi de spitalizare, pe secție/compartiment pentru spitalele de boli cronice și de recuperare, precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici/recuperare și neonatologie-prematuri din alte spitale inclusiv pentru secțiile/compartimentele de îngrijiri paliative,
Pentru ca spitalele să poată oferi servicii medicale de calitate și să își acopere mai bine cheltuielile, se vor actualiza sumele decontate de casa de asigurări pentru fiecare caz tratat sau pentru fiecare zi de spitalizare, în sensul în care se vor avea în vedere influențele salariale pentru personalul medical și nemedical, dar și costurile cu hrana pacienților.
- Ajustarea treptată, până la eliminare a contribuției personale pentru serviciile medicale spitalicești în unități private decontate în sistem DRG, pe care o pot plăti asigurații care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privați care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în asistența medicală spitalicească.
Contribuția pe care pacientul o plătește acum din fonduri proprii pentru internările la spitalele private care au contract cu casa de asigurări de sănătate va fi redusă treptat, timp de 3 ani, până când va fi eliminată complet.
La sfârșitul celor 3 ani de implementare a măsurii, pacienții vor putea beneficia de tratamente în spitale private fără să plătească contribuție personală, ceea ce înseamnă un acces mai echitabil pentru toți asigurații, indiferent de venit, tratament mai rapid și în condiții mai bune.
- Revizuirea metodologiei și a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență aprobată prin Ordin al ministrului sănătății, astfel încât să reflecte noile structuri, competențe și activități din cadrul unităților sanitare cu paturi, precum și definirea unei noi categorii de spitale, respectiv spitale strategice
Se va actualiza modul în care sunt clasificate spitalele în funcție de nivelul serviciilor pe care le oferă, pentru a reflecta schimbările recente în structura și activitățile spitalelor cu paturi. De asemenea, va fi creată o nouă categorie de spitale, numite spitale strategice, care vor avea un rol important în sistemul de sănătate. Această revizuire ajută la o mai bună organizare și la asigurarea unor servicii medicale adaptate nevoilor pacienților.
Crearea unor spitale strategice va asigura o distribuție mai eficientă a resurselor și specializărilor, ajutând la tratarea celor mai complexe cazuri și la oferirea unor servicii prioritare.
Pacienții pot beneficia de o planificare mai bună și de acces mai rapid la tratamente și investigații, siguranță sporită, oferirea unor servicii de calitate și la respectarea standardelor medicale.
- Instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și alte organe competente constată că serviciile raportate conform contractului în vederea decontării acestora nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitalicești nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidențelor proprii. Sancțiunea aplicată reprezintă o sumă stabilită prin aplicarea unui procent de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste situații
Dacă se descoperă că un spital raportează servicii medicale care nu au fost efectiv realizate, iar spitalul nu poate dovedi că aceste servicii au fost făcute, vor fi aplicate sancțiuni clare și dure. Pentru prima abatere, spitalul va trebui să plătească o amendă de 10% din valoarea serviciilor spitalicești raportate în luna respectivă, iar medicul responsabil va fi suspendat de la contractul cu casa de asigurări pentru o perioadă între 6 și 24 de luni. În plus, se va sesiza Colegiul Medicilor pentru a evalua dacă medicul își poate continua activitatea. Această măsură este menită să protejeze pacienții și fondurile publice, asigurând că serviciile medicale raportate sunt reale și corecte.
- Reglementarea obligației furnizorilor publici și privați de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate/Casei Naționale de Asigurări de Sănătate documentele justificative din care să reiasă corelarea între tipul și cantitatea de medicamente și reactivi achiziționați și toate tratamentele și analizele efectuate pe perioada controlată, atât în relație contractuală, cât și în afara relației contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Documentele justificative puse la dispoziția organelor de control pot fi: facturi, certificate de conformitate CE, fișe de evidență reactivi, consumabile, calibratori, controale, din care să reiasă tipul-denumirea, cantitatea, număr lot cu termen de valabilitate, data intrării, data punerii în consum și ritmicitatea consumului.
Toți furnizorii de servicii medicale trebuie să pună la dispoziția organelor de control documentele care arată corect legătura dintre medicamentele și materialele consumate și tratamentele sau analizele efectuate în perioada verificată.
Dacă un furnizor refuză să prezinte aceste documente, va fi sancționat cu o amendă de 20% din valoarea contractului cu casa de asigurări. Dacă se găsesc diferențe între ce s-a cumpărat și ce s-a folosit efectiv, situația va fi raportată instituțiilor abilitate pentru a lua măsurile legale necesare.
- Revizuirea formulei de calcul a numărului de cazuri contractate, prin corelarea acestuia cu volumul de activitate efectiv realizat de către unitățile sanitare cu paturi în anul precedent, în scopul optimizării utilizării fondurilor alocate acestor servicii.
- Majorarea valorii punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate de la o valoare de 5 lei, la o valoare de 6,50 lei de la 1 august 2025 și la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2026, pentru degrevarea spitalelor de cheltuielile cu spitalizările continue care pot fi rezolvate la nivelul ambulatoriului de specialitate.
- Flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care orice medic din secțiile spitalului, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii, fără a fi condiționat de un program prestabilit de ore.
Medicii din spital vor putea oferi mai ușor consultații și în policlinica spitalului (ambulatoriu), în funcție de timpul lor disponibil. Astfel, pacienții vor găsi mai ușor loc la specialist, fără liste lungi de așteptare și fără să fie trimiși direct în spital. Mai mulți medici în ambulatoriu înseamnă acces mai rapid și mai eficient la îngrijire.
- Evaluarea managerilor pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management, care devine anexă la contract cât și pe baza altor indicatori nenegociați, stabiliți prin ordin al ministrului sănătății, ca valori minimale; stabilirea temelor pentru proiectul de management de către consiliul de administrație al spitalului, cu avizul MS sau al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie
- Sancționarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de administrare al șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă al medicului.
- Eliminarea plății de la bugetul de stat a rezidențiatului la spitalele private, salariul fiind aferent muncii prestate de resident, motiv pentru care salariul se va plati de către unitatea sanitară.
- Program de mobilitate a cadrelor medicale: medicii care nu au lucrat în ultimele 12 luni într-un spital public se pot înscrie în baza de date a MS pe baza documentelor de exercitare a profesiei și vor fi repartizați la solicitarea unităților sanitare cu deficit, pe perioade de câte 6 luni, la pachet cu plata unei indemnizații de mobilitate de 20-30% din salariul de bază.
